Love or Hate. • Royal •

52

Era să-l omoare. Hoseok era să-și omoare perechea.

Tremurând lângă trupul omegaului remușcări si frica musca din el fară mila.

" Ma doare" Yoongi nu ia spus niciodată că îl doare ceva, asta însemna că a fost insuportabil. " Ajută-mă ". Ce a făcut. Ce naiba a făcut. 

A promis ca niciodată nu-l va răni și el la rănit ce-l m ai tare.

Și a lăsat tatăl sa se ocupe de incident în timp ce el sa închis în dormior alături de medici care erau neputincioși. Iau dat câteva plante care sa ii relaxeze corpul și iau bandajat tăietură de la gât. Datorită colierului rana nu ar fii fost o amenințare dar din cauza pheromonilor săi acum era.

Astepta sa se trezească, nu știa ce ii va spune, cum îl va face să-l ierte, cum se va ierta pe sine însuși dar cel puțin sa se trezească.  Nu ii pasă dacă îl va urî, doar sa fie în viața. Nu vroia nimic alt ceva.

Era doar vina sa. I-au spus, atâtea persoane sa aibă grijă cu pheromoni săi. De atâtea ori, i-au tot repetat și el ce a făcut.

Yoongi a scos un mic smiorcăit înainte să-și deschidă ochii treptat. Hoseok se grăbi la el, prinzandu-i obrajii ușor în palme, mușcându-si obrazul pe interior pentru a-și stăpâni lacrimile.

— Îmi cer scuze, îmi pare rău, șopti de îndată ce ochii omegaului se focusa pe el. Te rog..

Yoongi a clipit lent, înghițind în sec. Ochii lui Hoseok erau inflamați și umezi, o expresie supărată și dureroasă pe chipul sau. Era distrus. Părul ii era în toate părțile și mâinile ii tremurau.

— Nu mă m ai doare... șopti simțind ca ceva ii zgârie gâtul pe interior. Nu ii plăcea să-l vadă asa. Nu ii plecă deloc și parcă îl durea fizic, făcându-i inima sa se strângă dureros. Nu fii supărat, nu mă m ai doare, smiorcăie începând sa plângă deși nu avea un motiv iar Hoseok se strâmbă dureros. Nu plângea, nu mă doare, își ridică slab mâinile, imbrațisândul iar alphaul se lasă peste el ingropandu-si chipul în gâtul său, începând sa plângă puternic.

Ceva în omega făcu Click. O dorință de a-l proteja, de a-l liniști, de a avea grija de el,  de ai readuce pacea îl copleși iar Hoseok se simțea mizerabil si neputincios. De ce Yoongi îl consola și nu el pe el? De ce nu putea spune nimic alt ceva? Să-l întrebe cum e, cum se simte.

– – —

Yoongi se privea în oglindă,  gâtul  m ai exact unde era pansat gândindu-se la colierul său distrus, singura chestie care a oprit lama sabiei din a nu-l răni grav.

Se simtea m ai bine. Hoseok a stat lângă el două zile la rând, amândoi în pat, fosindu-si pheromoni pentru al vindeca, continuând să-l dezmierde cu atingeri și mângâieri.

Lui Yoongi ii plăcea mica lume pe care ia creat-o. Liniștită si sigura.  Îi plăcea sa se simtă iubit în special de Hoseok.

Partea sinistră a situației era ca toată lumea a aflat de Prințul Rose care sa întors acasă cu încheietura mâini tăiată și sfert din gărzile cu care venise în viața... din porunca regelui, asta însemnând ca nu avea nimic de comentat...

Seokjin ia trimis scrisoare, întrebându-l cum se simte, auzind și el cele întâmplate iar Hoseok la învățat sa trimită scrisoare înapoi, folosindu-și pentru prima data inelul.

Ce îl îngrijora pe el era Hoseok care încă arată mizerabil, trezindu-se noaptea lângă el plângând si oricât a încercat Yoongi să ii explice ca e bine acesta continuă să fie mâncat de remușcări.

Yoongi chiar se gândea sa ii tragă două palme, poate asa își va reveni.

Se comporta cu el ca și cum ar fii făcut din porțelan și trebuia sa se certe cu el să nu meargă si la baie după el.

Si acum, alphaul stătea cu obrazul lipit de spatele său imbrațisându i talia.

A oftat silențios lăsându-și capul pe spate, pe umărul său punându-și degetele peste mâinile împletite ale acestuia de pe stomacul sau.

Miroasea atât de plăcut a mandarine și lemn, Yoongi se gândea că acesta sa vărsat în viata sa ca o binecuvântare. Și a închis ochii, relaxandu-si trupul complet în timp ce ii asculta bătăile inimi stabile.

Nu era ciudat? Cum se simțea atât de confortabil stând lipit de o persoană pe care nu o cunoștea în totalitate.

Tot ce știa despre el era ca ii plac,nu , e obsedat de mere glazurate. Și totusi au făcut sex. La lăsat înăuntrul zidurilor sale. Ia spus atâtea dintre secretele sale. Despre bunica sa, ce ia făcut, cate ia făcut, si el nu a profitat de vulnerabilitatea sa. Nu a profitat de faptul ca era al nimănui,  el nu are pe nimeni înafara de Seokjin. Nu avea m ai bine spus.

Nu ii era frică de el deși, în mod normal puterea pe care o poseda l-ar fii speriat. A doborât cel puțin 15 persoane doar cu prezenta sa, era înfiorător.

Dar lui Yoongi ii dădea o stare de siguranță. Acum nu ii m ai era frică sa se întoarcă în Astrum, sa de a ochii cu bunica sa. Știa ca Hoseok ar veni să-l salveze dacă ar păți ceva.

Și ia spus că-l iubește.  Yoongi încă nu putea trece peste.

Fără să observe, trupul său a produs niște pheromoni pe care nu ia m ai avut niciodată. Nasul lui Hoseok a fost atins de acest miros subtil făcându-l sa se încrunte, ducându-si chipul în gâtul său, nesigur daca si a închipuit sau chiar era acel parfum.

Flori de cires. FLORI DE CIRES!

Era slab, dar era acolo.

Brațele lui Hoseok sau strâns în jurul său, trupul său încordându-se.

Semnificația florilor de cires era renaștere. Fericire, puritate, loialitate, dragoste eternă, daruire, " Ai grija de mine" --

— Ce faci? Râde Yoongi tragandu-si capul gâdilat fiind de nasul alphaului care ii adulmecă gâtul  în zona glandei pheromone.

— Miorosi a flori de cires! Îl întoarce Hoseok brusc spre el. Pe cat de populată era semnificația acestora pe atât de rară ii era prezenta.

— Ce? Se agită Yoongi ducându-si mâinile la gat dar Hoseok îl blocă.

— Lasă-mă sa te miros! Încearcă să și bage din nou nasul sub maxilarul sau dar Yoongi făcu câțiva pași în spate , el mergând dupa el ca un magnet.

— Nu-- termină! Se rușinează încercând din nou să se elibereze de bratele sale dar era făra nici-un rezultat. Alphaul parcă era vrăjit. Lasă-mă! Smiorcăie ajungând prins între alpha și dulapul de cărți.

—  Te aștepți să-ți dau drumul când mirosi a flori de cires?-- vino aici! Roști revoltat luându-l pe sus, peste umăr făcându-l sa țipe.

— Ești nebun?? Roști buimac de îndată ce fu trantit pe pat. Soarele încă nu a apus!

— De parcă-mi pasa, roști tragandu-si bluza peste cap iar Yoongi începu să se bâlbâie, chipul său înrosindu-se până-n vârful urechilor deoarece Hoseok în lumina completă,  care i cădea pe trupul străbătut de muschi era, intimidant..