Love or Hate. • Royal •

33

— Căutăm oua de dragoni,  roști Hoseok în fața tarabei de lemn ce vindea tot felul de animale sălbatice.

Bărbatul se uita la el nesigur, confuz de întrebarea pusa. Nu m ai auzise asa ceva niciodată de când se ocupa cu comerțul.

— Îmi pare rău domnule dar nu... nu avem asa ceva și nici nu știu pe cineva care sa aibă.

— Îmi puteți spune,  cel putin dacă sa auzit despre ouăle de dragoni cum ca ar fii reale? Insistă Hoseok făcând Bărbatul sa creadă ca e beat. Sau are probleme mintale.

— Nu am auzit nici-un zvon despre niște oua de dragonii.

— Hai sa întrebam în altă parte, șopti Yoongi tragandu-l ușor de mână.

Hoseok a oftat, și a aplecat ușor capul în semn de salut și a început sa mearga.

— E a 5 persoană pe care am întrebat-o Yoongi,  nu cred ca vom afla ceva diferit acum. Roști privind cum omegaul mestecă absent bucata ce o muscase din pestele de pe bat facut la grătar ce  care io cumpărase.

— Eu cred ca o sa avem noroc de data asta, murmură făcând alphaul sa râdă. 

Repeta fraza asta de 4 încercări în coace. Cu vârful degetului mare al mâini ii sterse coltul guri de sos apoi și-l aprope de propriile buze, lingand picătură de sos, făcând omegaul să l privească uimit câteva clipe înainte să-și ferească provirea ca ars când au făcut contact vizual.

Ce era asta?? Ce era bila asta de căldura care-i explodase în abdomen?  De ce picioarele sale erau moi?! De ce remarcase alunița de pe buza de sus a lui Hoseok în colțul stâng al arcului lui cupidon?! De ce parcă avea gândăcei prin tot corpul?!

Pestele asta era stricat??

Ia dat drumul rapid,  ajungând lângă bocancii  săi îmblăniți pe dinăuntru.

— Ce-- de ce iau dat drumul? Rade Hoseok de felul în care Yoongi pur și simplu îl lăsă sa cadă-n jos, urmărindu-l cu privirea ca o pisicuță.

— E stricat. Rosti parcă încercând sa se convingă pe el însuși făcându-l pe Hoseok sa râdă puternic.

— Nu, nu e! Roști încercând să-și domolească rasul. Începea sa atragă atenția celorlați.

— Ba da! Mă face sa ma simt ciudat! Smiorcăie Yoongi.

— Cine? Pestele? Roști ridicând o sprânceană sceptic.

— Lasă-mă în pace. Se pierde Yoongi începând sa meargă iar Hoseok a oftat urmărindu-l îndeaproape. Parcă ia spus clar sa nu plece de capul său și să-l țină de mana.

După încă cateva ore de mers și întrebat fără succes , cei doi sau așezat pe o băncuță din lemn de pe ponton.

— Am obosit... murmură Yoongi privind în zare cum soarele apunea în apa marii, stropind cerul în culori calde de roz portocaliu si mov.

— La cat ne-am mișcați astăzi nu ma mir, aprobă Hoseok simțindu-și și el umerii îndurerați.

— Nu m ai pot sa fac nici-un pas.

— Vrei sa dormi aici? Întreabă Hoseok amuzat iar Yoongi si-a rotit ochii zâmbind slab începând sa se obișnuiască cu mistourile prințului mostenitor.

Hyori continua să ii ocupe un loc în spatele gândurilor, sâcâindul cu întrebări pe care nu vroia sa le spună cu voce tare.

Era comună metoda regilor, părinților care urmează să urce pe tron care nu și-au găsit perechea să creeze un mostenitor de "rezervă" cu alt omega care, în caz ca nu-și găsesc perechea sa urce pe tron la rândul lor.