𝖬𝖾&𝖬𝗒 𝖶𝖾𝗋𝖾𝗐𝗈𝗅𝖿 | ⁱᵐ ᶜʰᵃⁿᵍᵏʸᵘⁿ ✓

ｔｒｅｉ

— Noi am făcut asta?

Vocea lui Changkyun a răsunat în urechile tuturor vârcolacilor care încercau să readucă încăperea la stadiul în care fusese înainte de dezlănțuirea noilor beta prin curățarea mizeriei și obiectelor avariate.

— Nu! Eu, Kihyun, Hyungwon, Shownu și Minhyuk ne-am bătut cât timp tu și fratele tău ne-ați acompaniat cu urletele voastre.

Se răstește inconștient Wonho către cel mai mic, haita lui oprindu-și brusc activitățile și fixându-l cu privirea, urmând ca Jooheon să-și dea singur dreptul la replică.

— Ajunge cu sarcasmul!

— Sau ce?

Schimbul de replici dure a continuat între nou-veniți și albăstrui cu vocea groasă a lui Wonho, Changkyun trimițându-i priviri ucigașe chiar dacă vârcolacul avea atenția ațintită asupra roșcatului.

— Doar pentru că ești "alfa-ul", nu înseamnă că ești și șeful nostru. Învață să faci diferența între șef și lider.

Gura celui invocat a fost deschisă de surprindere, întorcându-se înspre brunet însă sfârșind prin a deveni și mai uimit când i-a văzut culoarea galbenă a ochilor, rămânând fără cuvinte întrucât beta-ul reușise să-și declanșeze transformarea, însă să se și controleze în același timp.

— Aseară ați rupt lanțurile și ne-ați atacat. începe Wonho să le povestească. Am încercat tot posibilul să ne luptăm cu voi fără să vă rănim prea mult, dar mi-am dat seama că am făcut alegerea greșită după ce ați reușit să treceți de noi și să părăsiți casa. Trebuia să facem orice ca să vă oprim, că doar urma să vă vindecați. În fine, a trecut și mi-am primit lecția. Voi fi mai precaut la următoarea lună plină și voi avea grijă să nu mai am de-a face cu vreun lanț rupt.

— Și când începem instructajul?

Entuziasmul lui Changkyun de a-și dezvolta simțurile și de a-și mări puterea creștea tot mai mult încă de când aflase că a pus la pământ o haită întreagă împreună cu fratele lui, totodată crescând și încrederea în sine.

— Cu atât mai repede, cu atât mai bine. replică Wonho satisfăcut de dorințele celui mai mic. După ce terminăm aici, vă voi arăta chestiile esențiale care vă ajută să supraviețuiți.

Cei doi frați au aprobat, continuând să-i ajute pe restul vârcolacilor la restabilirea încăperii atât cât s-a putut, urmând să îl urmeze pe alfa în pădurea de lângă clădirea în care locuiau.

Au mers ceva pentru a găsi un loc liber cu distanță mare între copaci, liderul întorcându-se către ei și lăsându-i să admire puțin locul în care ajunseseră și să asculte sunetul naturii.

— Ce simțiți?

— Miros de câine.. E al lui Sanche?

Vorbește Jooheon îndată ce își dă seama că în această zonă au fost mușcați de Wonho, roșcatul întorcându-și chipul trist și privind la drumul pe care l-a urmat cățelușul lui speriat atunci când vârcolacul i-a atacat.

— Da, și este încă puternic, ceea ce înseamnă că poți să-i iei urma. În general, puteți simți orice miros vreți, chiar și pe al vârcolacilor.

— Tare! afirmă roșcatul încântat de vestea primită, aruncând cu ochiul către fratele lui ce nu prezenta vreo expresie facială.

— Să trecem la lucrurile importante acum. rostește albăstruiul din nou după care se întoarce spre haita lui. Cine se oferă voluntar să-i învețe cum să se apere?