Dragoste demonică

Capitolul 23

Aerul era mult prea umed și rece iar încăperea aceea avea un miros de fier ce iti zgaraia nările nasului. Lisa incepuse sa isi revina doar ca in loc de imagini clare cu locul in care se afla fata nu putea vedea decat ceata si umbre. Il ultima zi, capul sau a îndurat mai mult decat orice alta parte a corpului, adică cat mai avea sa reziste in ritmul asta? Usor, usor isi recapata privirea si incepuse sa delinieze anumite obiecte din incapere, cum ar fi spre exemplu grațiile ce formau o cusca inauntrul careia se afla Lisa. În mijlocul incaperii atarna un bec obosit ce părea a fi mai batran decat Lisa. Incaperea aceea începea să prindă forma în ochii fetei. Acum putea vedea scara lipită de perete ce ducea spre o ușă cu un gemulet mic din sticla în partea de sus si ferestrele din pereții laterali ai încăperii ce erau mai mult sparte decat intregi. Era exact la fel ca unul dintre depozitele acelea vechi din filmele de actiune unde tipul bun era tinut captiv de cei rai, asta pana cand sa apara o gașcă de indivizii musculosi si cu mitraliere să îl salveze și să îi prindă pe răufăcători. Scenariul era cam același, dar Lisa avea îndoieli cu privire la salvarea ei de către baietii cu mitralierele. Clădirea aceea chiar părea a fi un depozit părăsit, fapt ce o punea pe Lisa pe ganduri, deoarece ea cunostea tot PayTown-ul, iar in orasul ei natal, nu isi amintea sa existe vreo cladire care sa arate asemanator cu asta, deci cel mai probabil erau in afara orasului. Asta o facuse sa se intrebe "Oh doamne, cat timp am fost inconstienta?". Cand isi revenise in totalitate, se ridica in picioare si incepuse sa traga cu toate puterea (care nu era deloc multa) de poarta acelei custi. Era evident ca era inutil, dar nutrea o speranta ca cineva ar fi putut uita sa o incuie sau pur si simplu au dus-o acolo doar pentru a o speria, ceea ce reusisera inca de cand Ten o luase pe umarul sau si o aruncase in dubita. Nu dura mult pana sa isi dea seama ca acele ganduri erau total nelalocul lor. Incerca din nou sa impinga poarta aceea dar in afara de sunetul metalului ce se loveste de un alt metal si al ecoului produs de aceasta miscare, nu se auzi nimic si nici nu se intampla vreo minune. Ecoul produs era destul de puternic cat sa se auda pe o raza destul de lunga, dar totusi, nimeni nu isi facu aparitia. Asta nu putea decat sa insemne ca nu era nimeni prin preajma, bazandu-se pe cusca din fier de a o tine captiva pe fata. Lisa incepuse sa analizeze incaperea in cautarea unor obiecte ce ar fi putut sa o ajute sa evadeze de acolo, doar ca acea cusca se afla tocmai in centrul incaperii, departe de orice fel de ranga, mobila veche si orice altceva se mai afla in depozitul acela. Nu avea cum sa evadeze, iar in mai putin de cinci zile avea sa aiba loc eclipsa Calaris, iar odata cu ea se ivea si unica sansa de a-l salva pe...Zenos. Gandindu-se la el..inima Lisei se scalda pentru cateva secunde in divinitatea amintirii vocii sale..si a sentimentelor ce le crea in inima Lisei cu simpla sa prezenta. Avea o misiune de indeplinit, iar ea in loc sa lucreze la atingere scopului ce devenise ceva vital, ce facea? Statea inchisa mai rau ca un caine, intr-o cusca in cine stie ce oras de pe alt continent! Luase o decizie, aceea de a intra in labirint, dar prietenii ei inca nu avusesera ocazia sa o auda deoarece de fiecare data cand ceva important trebuia facut, aparea un grup de Horusi nebuni gata sa omoare tot ce misca. Ce-or fi facand acum prietenii ei? Au reușit ei oare sa scape din bătălia aia? O data ce Ten o luase captiva pe Lisa, asta nu putea decat sa însemne ca el avea o banuiala că demonii erau pe cale sa ii invinga, desi cu siguranta nu asa parea ca sta treaba.