E asa ciudat cand ma gandesc ce fire optimista si fericita eram acum 2 ani,cu toate ca si atunci viata parca isi batea joc de mine
Nu mai stiu cine sunt,nu stiu daca inca sunt fata draguta care incearca sa le faca tuturor pe plac sau daca am ajuns o persoana care isi uraste viata cu toata inima.
Iti spun tie asta pentru ca nu stiu cine m-ar putea intelege,e atat de groaznic sa ti se spuna "Dar n-ai de ce sa fi trista,ai note bune,ai o casa,ai un tata minunat!". Notele mele bune nu-mi opresc colegele din a se comporta cu mine de parca as fi gunoiul de la coltul strazii,apartamentul meu nu ma face slaba si frumoasa si tatal meu poate opri gandurile sinucigase care ma terorizeaza zi si noapte.
Charlie,in vacanta de iarna am incercat sa inchei acest cosmar,si am fost prea slaba sa o duc la capat.Si vreau sa incerc iar,Charlie,dar subconstientul meu incearca din rasputeri sa ma opreasca
Nu stiu ce sa mai fac,cum sa ma mai descurc in lumea asta de cacat.De ce toti cei de varsta mea sunt asa de...cruzi?
CITEȘTI
Dragă Charlie...
Non-FictionAceasta nu este o lucrare de ficţiune, toate scrisorile sunt reale, de la oameni reali, cu sentimente reale, aşa că vă rog să le trataţi cum se cuvinte şi să ajutaţi pe cine puteţi printr-un comentariu sau o altă scrisoare. În "The Perks of Being a...
