În primul rând îi mulţumesc lui The Archlady pentru sfat. Am încercat şi am să încerc în continuare.
Charlie, te-ai simţit vreodată singur chiar dacă ai avut lângă tine enşpe mii de persoane?
Pentru că eu sunt persoana aia din toată şcoala pe care o ocoleşte toată lumea. Lumea crede că sunt ciudată doar pentru că mă tai şi ascult rock. Şi am început şi eu să cred că sunt o ciudată.
Şi altă problemă este că anul viitor, el o să plece.
Charlie, de ce sunt aşa timidă? De ce nu pot să mă duc la o persoană şi să-i zic verde în faţă tot ce cred despre ea?
Cel mai mult doare pentru că fix persoana pe care aş vrea s-o am alături în aceste momente, mă evită. Charlie, mama mea mi-a spus că îi stric relaţia ei cu tata, doar pentru că ea doarme la mine în dormitor.
Şi nu eu o ţin acolo.
Mă gândesc... dacă eu o să dispar, dacă pur şi simplu n-o să mai fiu, o să-mi ducă cineva lipsa? Oare ceilalţi au observat cât de mult îmi place să-i fac să râdă, cât de mult mă bucur să-i văd fericiţi?
O să-ţi mai scriu cât de des pot.
Mă simt mult mai bine acum.
Cu drag,
Sensibila.
CITEȘTI
Dragă Charlie...
Non-FictionAceasta nu este o lucrare de ficţiune, toate scrisorile sunt reale, de la oameni reali, cu sentimente reale, aşa că vă rog să le trataţi cum se cuvinte şi să ajutaţi pe cine puteţi printr-un comentariu sau o altă scrisoare. În "The Perks of Being a...
