Hei Charlie,Imi cer scuze c-am venit sa iti spun problema mea,dar chiar n-am cui sa ii spun...Parintii mei au divortat cand eram foarte mica.M-am obisnuit cu ideea,n-am nicio problema cu asta.Tata sta cu bunica.Bunica ne suna uneori sa vada ce facem si sa ne intalnim,dar tata niciodata,dar si cu asta m-am obisnuit.Bunica e un fel de bona pentru un baiat care acum e la liceu,dar are grija de el de cand era mic.Cred ca a stat mai mult cu el decat a stat cu mine,si el nu o ruda sau ceva.De fiecare data cand ma intalnesc cu bunica imi spune ce a mai facut baiatul asta,si ma simt destul de aiurea,parca putin geloasa ca pe el il lauda mereu.Nu stiu de ce,Charlie.Dar pur si simplu asa ma simt.As vrea sa pot sa vorbesc cu ea despre altceva.Dar singurele lucruri pe care le spune despre mine sunt ca nu ii place cum ma imbrac,nu ii place scoala mea,nu ii plac prietenii mei.De-aia nu o vizitez foarte des,pentru ca nu imi place sa spuna mereu lucrurile astea,dar totusi sunt trista cand se supara ca nu o vizitez prea des.Iti multumesc ca m-ai ascultat,Charlie.
CITEȘTI
Dragă Charlie...
Non-FictionAceasta nu este o lucrare de ficţiune, toate scrisorile sunt reale, de la oameni reali, cu sentimente reale, aşa că vă rog să le trataţi cum se cuvinte şi să ajutaţi pe cine puteţi printr-un comentariu sau o altă scrisoare. În "The Perks of Being a...
