Dragă Charlie,
Mereu e la fel. Sunt ignorată de toți. Și chiar doare. Toți copii cu care obișnuiam să vorbesc, toți copii care îmi erau alături acum mă ocolesc și eu sunt ca o ciumă pentru ei. Pauzele mi le petrec citind si încercând sa uit de toți și de toate...iar pentru 15 minute mă deconectez. Acasă nu e mai bine, fiindcă nu vreau sa zic nimănui nimic. Știu că i-aş întrista...dar e al naibii de greu să fii singur în cursa asta nebună numită viață...și nu știu dacă mai rezist. Mă bucur că exiști, Charlie. Tu nu mă judeci.
CITEȘTI
Dragă Charlie...
Non-FictionAceasta nu este o lucrare de ficţiune, toate scrisorile sunt reale, de la oameni reali, cu sentimente reale, aşa că vă rog să le trataţi cum se cuvinte şi să ajutaţi pe cine puteţi printr-un comentariu sau o altă scrisoare. În "The Perks of Being a...
