Kurt nu a glumit, chiar a ajuns la mine acasa in zece minute. I-am auzit masina oprindu-se in fata casei mele si m-am dus sa ma pregatesc sa ii deschid usa, dar el a intrat fara sa sa mai bata si a venit direct la mine si m-a luat in brate. Eu n-am ezitat sa il iau in brate si mi-am aruncat mainile in jurul gatului lui, punandu-mi barbia pe umarul lui. Lacrimile picau dinou. Defapt nici nu se terminasera. Plangeam in continu de cand am ajuns acasa si parca nu ma puteam abtine. Aveam un servetel in mana, unul aproape ud complet.
- Ce s-a intamplat? intreaba el.
M-am desparit din imbratisare si m-am asezat pe canapeau nu foarte indepartata. Kurt a venit si el si s-a asezat langa mine. Am observat ca a aruncat un mic ghiozdanel la marginea canapelei.
- Oh Doamne, am uitat ca erai la scoala! Imi pare rau ca te-am facut sa pleci! spun eu, stegandu-mi lacrimile.
- Nu-i nimic Crystal. Am stiu ca ai nevoie de mine si plus ca mie chiar nu-mi place istoria. Acum spune-mi de ce esti trista.
Nu vroiam sa-i zic nimic. De ce as face-o? Din cate stiam eu el putea sa se duca in fuga la Kierra si sa ii zica tot, facandu-ma dinou guma de pe pantofii lor. Si numai vroiam sa fiu asa. In sfarsit ajunsesem cineva. Cu ajutorul lor, dar totusi numai eram asa de batjocorita ca inainte. Defapt numai eram deloc batjocorita, ca nimeni nu avea tupeu sa-mi zica ceva urat cand vedeau cine sunt asa-zisi mei prieteni. N-aveam incredere in Kurt, dar totusi pe el l-am sunat, si nici macar nu stiu de ce. Puteam sa o sun pe Shay, dar nu vroiam sa ma creada o ratata, nu vroiam sa o fac sa fuga de mine.
Kurt a vazut ca nu stiam ce sa zic.
- Stiu ca n-ai incredere in mine Crystal, stiu asta. Si nu te voi obliga sa-mi spui problema ta, te pot consola si fara sa stiu de ce. Stiu ca am fost un prost si ca trebuie sa-ti castig increderea si asta vreau sa fac. Vreau sa-ti fiu un var in adevaratul sens al cuvantul, vorbesc serios.
Abia atunci mi-am adus aminte de inregistrare. Mi-am scos telefonul din buzunar si am cautat putin prin el, pana am gasit inregistrarea.
- Trebuie sa iti arata ceva, am spus apasand ‘play’.
M-am uitat la fata lui Kurt tot timpul si m-am asteptat sa il vad trist, dar nu chiar asa de trist pe cat era acum. Ochii sai erau inlacrimati dar stiam ca nu vroia sa planga si se abtinea. Cand inregistrarea s-a terminat el s-a ridicat imediat si a inceput sa injure si la un moment dat a inceput sa se invinuiasca.
- E numai vina mea, trebuia sa stiu ca o curva ca ea nu are sentimente.
Eu m-am dus la el si i-am pus mana pe umar.
- Tu mi-ai spus Crystal. Ai avut dreptate. Imi pare rau ca nu te-am ascultat. Imi pare asa de rau!
Se intoarse si ma lua in brate, bagandu-si capul in umarul meu. Am simtit ceva umed si mi-am dat seama ca el chiar plangea. Chiar se indragostise de ea. Dintr-o data Kurt se despartise de mine si m-a tras dupa el inapoi pe canapea.
- Trebuie sa ne razbunam! spune el hotarat.
- Cum?
- Pai am un plan si te implica si pe tine.
- Spune.
- Ai vrea sa-i iei locul Kierrei?
~*~
Era trecut de 4 dupa-amiaza si Kurt plecase acum jumatate de ora. Statuse langa mine pana cand s-a asigurat ca numai plang. Si nu mai plangeam pentru ca numai puteam. Numai aveam lacrimi.
Ma gandeam la planul stupid a lui Kurt, care era foarte bun, dar era Kierra la mijloc. El vroiam s-o ‘detroneze’ pe Kierra drept razbunare. Vroia sa ma puna pe mine in locul ei. Dar eu nu eram nimic ca ea: nu sunt rea, nu ma iau de toata lumea(eu nu ma iau de nimeni) si nu sunt majoreta si niciodata nu o sa fiu. Kurt a spus ca de acum inainte eu si Shay vom sta cu prietenii lui la pranz si ca vom umbla mai mult cu ei. Si m-a intrebat daca nu i-ar deranja pe Cei Cinci, iar eu i-am spus ca nu le vor pasa. S-a uitat la mine ciudat, probabil si-a dat seama ca de-asta sunt trista, dar n-a zis nimic.
Stateam in pat, cu telefonul in mana si eram pe facebook. Imi facusem un cont acum doua saptamani si deja aveam peste 500 de prieteni, fara ca eu sa le dau cerere. Aveam doar o poza – poza de profil – si aveam mai mult de 300 de like-uri. Era ciudat. Lumea ma aprecia acum, insa inainte isi bateau joc de mine. M-am amuzat pe acest fapt. Acum eu as putea fi ca ei, sa fiu rea si nesimtita, insa niciodata nu voi fi asa. Nu ma schimb pentru nimeni, iar acum m-am schimbat pentru mine.
Desi Max, Val, Drew, Logan si Brody mi-au fost prieteni falsi ei m-au ajutat, mi-au aratat ce inseamna distractia si le sunt recunoscatoare, chiar daca m-au ranit asa de tare cand eu aveam atata incredere in ei. Trebuia sa uit de ei si sa merg mai departe.
Telefonul imi suna in mana iar numele fratelui meu a aparut pe ecran. Am raspuns imediat.
- Justin!
- Crystal, ce faci?
- Bine, pe acasa, tu?
- Bine, m-am gandit sa te sun. Mama ti-a spus deja ca am plecat in Florida nu?
- Da…
- Scuze ca nu ti-am zis dar am uitat complet. Am fost foarte ocupat cu facultatea si toate cele.
Am ras la agitatia lui.
- E ok Justin, inteleg. Nu-i nimic, nu m-am suparat. Justin?
- Hm?
- Crezi ca tata si mama mi-ar cumpara o masina?
- Pentru ce?
-… ca sa ajung mai repede la scoala sau unde am nevoie, am zis. Si sti ca deja am carnet si nu uita ca tu m-ai invatat sa conduc!
El rase ca raspuns si dupa zise:
- Bine, bine, voi vedea ce pot face. Trebuie sa plec acum. Ne vedem in doua zile. Pa, te iubesc.
- Si eu te iubesc, pa pa!
Am inchis telefonul si l-am pus pe noptiera. M-am uitat la ceas si am vazut ca se facuse deja ora 6. Am coborat jos, in living si am vazut ca eu inca sunt singura acasa. M-am dus in bucatarie si am luat din frigider o felie de pizza. Am incalzit-o la microunde si am pus-o pe o tava, cu un pahar de apa. M-am dus in gradina din spate si am mancat acolo. Vara mancam afara deobicei si aveam o masa si patru scaune.
Desi era doar ora 6 soarele disparuse, insa intunericul nu era inca prezent. M-am uitat in fata mea si am vazut mica poteca din padure, aproape acoperita de iarba. Totul mi-a adus aminte de melodia celor de la Union J, ‘Carry you’ si am inceput s-o fredonez.
“Don't ever say you're lonely
Just lay your problems on me
And I'll be waiting there for you
The stars can be so blinding
When you get tired of fighting
You know the one you can look to”
Melodia imi aducea aminte de prieteniile mele esuate. De Adam, de baieti…
“I’ll carry you, I’ll carry you, I’ll carry you
So you know that
I’ll carry you, I’ll carry you, I’ll carry you”
M-am uitat in stanga, la geamul lui Max si l-am vazut acolo, statea si se uita la mine. Cand a vazut ca ma uit la el a tras repede draperia. Poate m-a si auzit. Mi-am zguduit capul incercand sa elimin orice gand despre el. M-am uitat la jumatatea de felie de pizza care mi-a ramas. Am luat farfuria si am dus-o inapoi in frigider, iar dupa m-am dus in camera mea. Aveam de plan sa stau in casa si maine. Oricum eu am prezenta completa la scoala, o zi lipsita nu ar fi prea mare tam-tam. Ma prefaceam ca sunt bolnava si gata.
~*~ ~*~
YOU ARE READING
Crystal ✔
Teen Fiction#1 în Ficțiune Adolescenți Crystal Cooper este fata cuminte, tocilara fără prieteni pe care toată lumea o batjocoreşte. Max Reed este băiatul rău, care umblă doar cu grupul lui şi nu acceptă ca alții să îl vorbească de rău. Sunt total diferiţi, şi...
