Nu știu de ce, blând așteptați
să fiu, când voi m-ați crescut fiară.
Încătușat în cușcă zbier,
dar urletul n-ajunge-n cer...
Mai sunt ca mine-ngenunchiați,
toți, pentru libertate zbiară.
Și ne-ați sedat...să nu țipăm
când suntem scoși cu lesa-n lume,
să n-arătăm a robi lihniți,
a câini legați și biciuiți,
ca nu cumva să vă pătăm
al vost' curat sfânt nume.
Suntem prea slabi să evadăm,
să rupem gratii, lanțuri, fiare...
De aia voi nu vă-ngroziți
de-al nost' urlet, când chinuiți
cu capul de pereți ne dăm,
căci n-avem alinare.
