Am fost sărac şi încă sunt,
dar n-aştept mila nimănui,
de mic copil am păr cărunt
și vise puse-n cui.
Voi nu pe mine mă-njosiți
când faceți despre mine glume,
voi viața mi-o disprețuiți
și soarta mea în lume.
Mai trag din muc, fum violet,
din când în când mai iau paharul,
am ajuns piele şi schelet
de când tot urc Calvarul.
Nimeni nu-i bun, nici Dumnezeu,
să-mi dea un zâmbet când suspin,
n-am casa mea, dar stau mereu,
la uşa unui magazin.
Şi mulți mă judecă zicând
,,Iară moşneagu-şi face ruta,
uite-l fumează, uite-l bând,
de ce l-am ajuta?''
