Cap 24: I'll be gone before the morning lights

4K 186 45
                                    

Emma's P.O.V.

Ochii lui erau de nedeslusit. Stiam doar un lucru: Ca nu ma mai puteam abtine pentru mult timp. Si a stat acolo, pana cand lacrimile mi-au navalit pur si simplu. A asteptat momentul in care am bufnit in hohote de plans. Vroia sa ma vada plangand, vroia sa ma vada suferind. Ce facusem atat de gresit incat sa-l fac atat de indiferent fata de mine?

Dar nu a ramas pur si simplu de o parte. Mi-a inlaturat lacrimile de pe obraji cu cea mai mare grija si atentie. Mainile sale au ramas pe obrajii mei, ochii sai caprui urmarindu-mi tristi reactia. 

- Ar fi trebuit sa pleci, am murmurat.

- Nu mereu fac ceea ce ar fi trebuit. 

Apa din baie s-a oprit. Zayn a aruncat o privire spre usa acesteia si s-a repezit la picioarele mele. Aproape ca am tipat cand m-a luat pe sus, conducandu-ma grabit undeva. As fi vrut sa tip la el. As fi vrut sa-i strig sa ma lase jos. As fi vrut sa-l rog, pentru ultima oara, sa plece si sa ma lase in pace. Dar eram atat de orbita de sentimentul acela cald, de fierbinteala pe care corpul sau o transmitea, incat nu am reusit sa pun in aplicare ce mi-am propus. 

M-a dus intr-o camera destul de ingusta si intunecata. M-a lasat pe picioarele mele si a inchis usile in urma noastra. A aprins lumina din interior.

- Asta e magazia. Stiu ca e stramt aici, dar am nevoie de timp. Daca nu te va gasi prin casa, probabil ca frate-tu o sa creada ca am plecat si ca te-am luat cu mine. Si probabil o sa te caute. Oricum, am nevoie de timp ca sa-ti explic totul.

- Nu am nevoie de explicatiile tale, Zayn.

- Poate. Dar stiu ca ai nevoie de mine. 

- Te minti singur, am protestat.

Fata lui a facut o fata ce vroia sa spuna " Sunt nevinovat" si "Imi pare rau" in acelasi timp. 

- Eu sunt cel care se minte singur? Spune-mi un lucru. De ce atunci cand te sarut te comporti ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat? 

Am stat cateva secunde pe ganduri inainte sa raspund. Stiam unde bate.

- Daca te referi la sarutul din hol, iti reamintesc ca tu m-ai fortat. 

- Nu. Ma refer la sarutul de acum.

Chipul sau se apropia amenintator de al meu. Buzele ne erau la un milimetru distanta. Am incremenit in loc, intrebandu-ma daca ar trebui sa-l resping acum, sau in momentul in care ma va saruta. Inainte sa ma decid, era deja prea tarziu. Buzele noastre facusera contact.

Si nu era de vina doar sarutul pentru faptul in care nu puteam sa-l inlatur. Ci modul in care ma lipea posesiv de trupul lui. Modul in care imi mangaia incetisor mijlocul cu o mana, in timp ce cealalta ii salasluia pe obrazul meu. Insusi preventa sa atat de aproape de mine ma facea sa innebunesc.

Am vrut sa-l imping. Eram mai mult ca hotarata si convinsa ca o sa reusesc, dar in momentul in care mana mea a facut contact cu pieptul sau, mana mi-a inghetat acolo. Nu puteam sa-l impung, ca sa-l indepartez. Nu-mi puteam explica de ce, dar simteam ca era scris sa nu-l pot impinge in acel moment.

Insa, in momentul in care buzele sale s-au indepartat usor  de ale mele, am intrat in panica. Nu stiam ce sa spun. Nu stiam cum aveam sa reactionez. Cum aveam sa ma justifiic in fata lui, ascunzand orice urma de iubire din voce?

Zayn a vazmbit. Am simtit fiori de teama pe sira spinarii. 

- Acum ca totul e clar, asculta-ma. Am sa incep cu Eleanor, pentru ca stiu ca asta te intereseaza. Eleanor a fost doar o strategie comerciala. Simon m-a pus sa declar tot ceea ceam declarat pana acum la concerte. Nu este nimic important. Iar acum...

For her skater heart (One Direction Fan Fic)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum