For her skater heart (One Direction Fan Fic)

Cap 22: Jur sa las in urma ceea ce iubesc

Emma's P.O.V.

Oare la ce ma asteptam? Ca dupa ce Liam reusise sa ii desparta pe Simon si Zayn, totul avea sa fie bine? Greseam. Tremuram din toate incheieturile, stand la marginea sicriului, in timp ce Liam avea grija de Zayn sus, la etaj. Simon isi abtinea cu greu nervii, insa nu a comentat atunci cand Harry m-a luat de mana si m-a ajutat sa ma apropii de sicriu. 

Nimeni nu plangea, doar Niall avea ochii rosii, desi din ei nu se mai scurgeau lacrimi. Simteam ca trebuie sa tip. Sunny era moarta si, mai mult de atat, arata ca un monstru. Arsurile grave i se distingeau considerabil pe maini. Obrajii si ochiul stang erau parjoliti si, in ciuda eforturilor depuse de a o face sa arate cat de cat bine pentru lumea cealalta, arata ca un monstru. Iar asta ma durea enorm.

Harry m-a tinut de mana pe tot parcursul slujbei, iar asta m-a facut sa ma simt oarecum mai bine. Am insotit-o pe Sun pe ultimul drum, iar cand nu mi-am mai stapanit lacrimile, Harry m-a luat in brate si mi-a repetat sa ma linistesc. Ma mangaia lent pe par si ma indemna sa-i arunc bunei mele prietene o ultima floare peste mormant, inainte ca groapa sa fie astupata. 

Nimeni nu ma privea cu ochi buni acolo. Poate doar Liam, care stia povestea si incercase sa ma protejeze, si Harry, care m-ar fi privit cu ochi buni oricum. Niall n-a mai vorbit cu mine de la inmormantare. De fapt, nu cred ca a mai vorbit cu cineva de atunci. Louis nu mai era cel glumet, ci cel care tipa de fiecare data: cel care ne acuza, pe mine si pe Zayn, imediat cum prindea ocazia. Malik isi revenise in cele din urma. Nu mai schiopata si ma linistea de fiecare data cand ma trezeam langa el tipand, din cauza unui cosmar legat de Sunny. 

One Direction nu mai avusese concerte de saptamani intregi. Nu pentru ca nu ar fi primit cereri ( Simon ii suna in fiecare zi cu cate patru-cinci oferte ), ci pentru ca o ruptura se produsese intre baieti... Niall nu mai vroia sa cante. Refuza sa mai cante sau sa mai vorbeasca. Liam nu dorea sa cante fara unul dintre prietenii lui. Louis ii purta ranchiuna lui Zayn, dar motivul cel mai bine intemeiat era faptul ca se culcase cu Eleanor. In cele din urma, avea sa afle si de asta. Harry nici nu se mai obosea sa-i vorbeasca lui Zayn, ceea ce era total neobisnuit. De regula, ar fi sarit la bataie cand eu si Malik ne imbratisam.

Intr-o seara, Simon ne-a facut  o vizita pe neasteptate.

- Am ceva de discutat cu tine, Emma, spuse Simon surprinzandu-i pe Zayn, Harry si Liam, care se aflau in dormitor.

L-am simtit pe Zayn apucandu-mi si strangandu-mi mana cat s-a putut de subtil. 

- Dar nu cred ca ea are ceva de discutat cu tine.

Harry a observat gestul lui Zayn din pozitia in care statea. Am zarit cu coada ochilui cum Styles a strans cearsaful de pe pat in pumn pentru cateva secunde, dupa care... i-a dat drumul, aruncandu-si ochii in alta parte. Oare ce fusese in capul sau?

- Te rog, Zayn. E important.

- Nu o intereseaza.

Mi-am intors capul si i-am zambit.

- Este in regula. Vin inapoi cat pot de repede.

Mi-am asternut mana peste obrazul sau si m-am aplecat peste el sa-i sarut fruntea. Am zabovit cu buzele pe pielea lui  cateva secunde, apoi m-am ridicat. Initial, nu avusesem intentia de a-i verifica reactia ui Har. Fusese pur si simplu un gest dragastos fata de Zayn pe care am simtit nevoia sa-l fac, dar cu toate astea mi-am aruncat ochii spre cretul pe care obisnuiam sa-l iubesc.

Nicio reactie. Ochii sai erau goi, atintiti catre geam. Ma simteam extrem de vinovata, dar nu aveam ce sa fac. Il iubeam pe Zayn acum, pentru baiatul care imi oferise la randul sau iubire in loc sa-mi franga inima.