Lucrurile erau pe cale sa se schimbe. Poate ca totusi norocul meu chiar se schimba. Chiar daca este teribil uneori, Harry nu a fost asa rau pe cat credeam ca va fii. Cand mi-a spus ca nu trebuie sa fac nimic ce nu vreau, am fost atat de usurata.
I-am multumit cand m-a lasat sa merg pentru o scurta plimbare afara. Am promis ca nu voi face nimic imatur. Dar daca dau si eu telefon intr-o cabina telefonica nu va durea, nu-i asa?
M-am asigurat ca am inchis usa cabinei telefonice inainte sa pun banii si sa formez numarul. Degetele mele au apasat repede pe butoane, formand singurul numar de telefon pe care mi-l mai amintesc.
A raspuns repede. M-am calmat instant cand am auzit vocea pe care nu am mai auzit-o de atata timp.
"Alo. Cine este?"
"Sunt Lia. Derren sunt eu."
"Doamne, Lia...." aud un murmur. "Jur ca am de gand sa-i rup fundului lui Richard sau celui cu care stai acum. Am de gans sa-"
"Darren, stop."
"Eu doar.. I... Nu voi lasa pe nimeni sa te raneasca." a spus cu voce stinsa.
"Doamne, imi lipsesti."
"Lia, voi face ceva cu asta. Stiu cativa oameni care ar putea sa ne ajute. trebuie doar sa stai la telefon putin mai mult. Ai putea sa suni mai des?"
"Nu, e prea riscant. Nu stiu ce se va intampla daca voi fi prinsa."
"Ar trebui sa scrii tunci. Scriene si nu iti vom scrie inapoi. Am de gand sa stau cu familia ta pentru o perioada mai lunga. Trebuie sa stiu daca esti ok."
"Voi incerca."
Zgomotul usii m-a facut sa sar. Inainte de a raspunde, usa a fost deschisa. Telefonul a fost luat repede din mana mea, si linia a fost intrerupta.
"Ce dracu faci?" Harry are mana pe rama cabinei telefonice, asa ca nu pot sa scap.
"Am vrut doar..." incerc sa spun, degetele mele tremurand.
"Am avut incredere in tine sa mergi la o mica plinbare si sa vii inapoi mai linistita dar tu ai vrut sa strici tot, nu ?"
Mi-a luat incheietura mainii si m-a scos afara.
"Nu intelegi. Eu-"
"Asta e ceea ce primesc daca sunt dragut, nu?" arunca, luandu-ma de brat. "Cu cine vorbeai oricum? Tata ar putea intra in probleme pentru asta, stii asta!"
"Nu ar fi trebui sa iti faci griji daca nu ai fi facut nimic gresit! " ii returnez.
"Uite, stiu ca asta e gresit, crede-ma. Am protestat impotriva asta. Si, sunt sigur ca orice at barbat ar fii de acord, ar prefera sa vin acasa in fiecare seara cu alta fata decat sa te am pe tine." spune cand ajungem pe presul de la intrare. " Dar tatal meu face mereu lucrurile ca el. "
Apuca manerul si deschide usa larg . "Si aici esti tu." termina si ma baga inauntru.
Urasc cat de repede se poate schimba de la o persoana buna si intelegatoare la una rea.
Trebuie sa fie verificat de doctor.
Harry tine usa deschisa, ofteaza, si spune. "Merg afara acum si am nevoie sa nu faci nicio prostie, ai inteles?"
Nu am raspuns. Urmarile actinilor lui Harry fiind preocuparea mea. Bratul ma doare si probabil am o vanataie. Sparncenele mi s-au unit intr-o incruntatura, exprind faptul ca nu sunt atenta la el.
"Nu incerca sa faci nimic amuzant. Sunt consecinte." m-a anuntat, luand cheile de la masina lui.
________
Ca de obicei, Harry inca nu s-a intors si e noapte.
Am gasit un stilou pe masa de langa usa de la intrare si niste bucati dintr-un caiet din sufragerie lasat pe podea. Harry si-a petrecut noaptea trecut " terminant treburi de colegiu" si nu si le-a strans. Ca de obicei.
A adormit dupa cativa minute de rasfoit paginile cartilor. Din punctul lui de vedere, asta a fost "noaptea de studiu" . Nu cred ca va observa cateva hartii ce lipsesc din caietul pe care nici macar nu l-a atins.
Am scris doua pagini cand degetele mele au inceput sa amorteasca. Prima pagina a fost pentru mama mea si fratele meu, si a doua pentru Darren. Dar a fost putin cam jenant cand mi-am dat seama ca am nevoie de mai mult decat o foaie pentru Darren. Nu l-am vazut de atat de mult timp si am sa-i spun atat de multe lucruri.
Cand in sfarsit am terminat, am strans foile si le-am infasurat intr-un plic pe care l-am gasit intr-unul din sertare.
Am decis sa il inmanez personal baiatului cu posta de dimineta. Harry nu trebuie sa afle. Sa o pun in cutia postalla ar fi prea riscant.
M-am asezat pe canapeaua din sufragerie si am inceput sa ma gandesc. M-am uitat in sufragerie si am observat dezastrul de la petrecerea de aseara a lui Harry. Doamna Briffen nu va fii prea fericita.
Casa este inca un dezastru urias. Unde stateam eu, tot era curat chiar daca un apartament micut nu se poate compara cu casa aceasta uriasa.
Judecata mea s-a oprit cnad un zgomot a venit de la usa de la intrare. Soferul lui Harry l-a adus aici. Am fortat repede plicul in buzunarii blugilor mei.
Harry a pasit inauntra inainte de a sprijinii de spatele usii, inchizand-o. Era beat, din nou. Ochii lui rosii parand ca au un timp greu incercand sa stea deschisi in timp ce cheile lui au fost aruncate pe podea. A lasat afara un oftat, mormaind ceva ce nu am putut intelege.
Am urmarit cum a inceput sa urce scarile, mainile lui cautand ceva sa-l ajute.
Am fost speriata cand Harry a cazut de pe scari. Pentru un moment chiar m-am ingrijorat ca ar putea fii mort si ca ar fi o posibilitate ca eu sa fiu acuzata de crima. Dar din fericire pentru el, capul lui a ratat marmura grea. Ma intreb cum de e inca in viata dupe toate aceste nopti de betie.
Sunt oarecum surprinsa cum de asa zisii prieteni a lui Harry nu au fost aici sa vada daca el e bine. Dupa toate, ei petreceau si beau cu el.Nici tatal lui nu l-a verificat niciodata. Nici macar soferului nu-i pasa daca el ajunge in pat in siguranta.
Nu a fost inconjurat de persoane care tin la el. Poate ca de asta este atat de dusmanos.
"Shit. Shit stairs. Damn you." Harry mormaie cand incearca sa se ridice de pe scari.
Cand in sfarsit s-a ridicat, incepe sa mearga iar pe scari, cu pasi nesiguri ce ma fac sa tresar. Cand a ajuns la jumatate, a mai cazut odata si am alergat repede spre el fara sa-mi dau seama.
Nu-mi place sa vad pe cineva cazand si aprope murind.
"Aici."
I-am luat bratul, ajutandu-l sa se puna pe picioare din nou. A acceptat oferta mea si si-a pus mana dupa soldul meu. Era mai linistit decat credeam ca este, dar il voi ajuta sa ajunga sus.
"Tina mi-a dat... cake pops." Harry mormaie inainte sa dea drumul unui mic ras cand ajungen in camera lui.
"Stii ce sunt cake pops, Lia? Iti pot spune Lia, nu?" a intrebat rapid in timp ce se aseaaza in cel mai sigur lucru-patul lui.
Nu am raspuns, pentru ca era beat si nimic nu conteaza cu adevarat pentru el acum. Mi-am luat bratul, relaxandu-l. M-am intors si eram pe cale sa parasesc camera cand Harry ma prinde de talie.
"De ce nu vorbesti cu mine?"
"Esti beat." raspund simplu, incercand sa-l indepartez.
M-a adus mai aproape si scanceste cand genunchii mei cad pe podea.
"Si?"
"Trebuie sa plec, Harry." in spun sigura pe mine.
Se ajuta sa se ridice putin, mana lui fiind inca pe talia mea. "Toata lumea pleaca. De ce?"
"De unde sa stiu?" ii ofer o replica buna.
Nu are nimic de spus. Sta linistit si se uita ciudat la mine. Imi mangat nervos gatul cand Harry da drumul taliei mele si isi muta mana in par.
"Cantecul ala pe care il cantai... mama il canta." spune incep.
Inima mi s-a oprit cand a pus mana pe elascul ce imi tinea coada pe ponei stransa - asa cum a mai faut. M-am incruntat cand parul mi-a cazut pe solduri.
Inainte de a face ceva, el si-a presat buzele de alea mele. Am inghetat. Totul se incetoza.
Ochii mei erau intre deschizi cand el si-a dezlipit buzele. Al lui Harry erau inchisi. Varful nasului lui imi mangaia fruntea, inainte de a cobora iar la buze.
Apoi s-a dat inainpoi. Trantindu-se pe pat cu toata greutatea. Instantaneu, era adormit. Dar eu eram perfect treaza si confuza.
Asta a fost primul meu sarut.