Capitolul 7- cantecul de leagan

9.7K 639 12
                                    

Am stat la telefon toata dimineata cu mama, chiar daca nu mi s-a permis sa vorbesc cu cineva din afara casei. Harry nu a fost acasa ca de obicei si mi s-a parut ca a fost cel mai bun timp pentru un apel telefonic. Doamna Briffen mi-a spus ca ma va acoperi in caz ca se intampla ceva, asa ca m-am riscat.

Doar ce am realizat aseara ca am fost indiferenta cu tot ce mi s-a intamplat. Mintea mea inca proceseaza evenimentele care s-au petrecut. Cu cut merg adanc, cu atat ma torturez mai tare.

Doare.

Doare sa stii ca nu vei avea nici un fel de viitor. Te doare in special cand esti lovit de realitate, si anume ca sunt un fel de ... prostituata.

M-am temut ca mamei ii va fii rusine de mine intr-o zi. Poate ca de aceea am ezitat inainte de a o apela.

Dar chiar aveam nevoie de asta. Vocea ei m-a calmat. A plans si si-a cerut scuze. A promis ca va gasi o cale sa rezolve toate astea. Dar promisiunea ei nu era atat de incurajatoare deoarece nu este nimic ce ar putea face ca sa ne scoata din mizeria asta. Oricum, vorbitul cu ea m-a ajutat.

A mai spus ca au primit banii, dar nu au de gand sa cheltuiasca nici un singur cent. Am protestat impotriva asta.

Tusea ei aspra care a intervenit de fiecare data cand vorbea m-a ingrijorat. Starea ei de sanatate a devenit acum singurul gand ce imi ocupa mintea.

"Chiar mi-as dori sa vii cu mine, Thalia" Doamna Briffen a spus.

"Si eu." am oftat, sprijinindu-ma de usa caseu. " Nu stiu cum voi face fata acestui weekend."

"Draga, te rog ai grija de tine."

"Voi avea. Sa aveti un drum bun, Doamna Briffen."Am imbratisat-o, apoi am intrat in casa.

Am inchis usa si am realizat ca acum sunt singura acasa. As putea fugi daca as vrea. M-as putea urca intr-un taxi si as ajunge acasa in jumatate de ora. Dar lucrurile pe care Richard le-ar face familiei mile ma ingrozesc.

Am mers spre bucatarie, hotorand sa imi hranesc stomacul. Doamna Briffen a lasat o supa pe aragaz si am mers sa imi iau o portie. Am gustat si am sfarsit cu limba arsa. Am scapat lingura in castron, iar supa s-a varsat pe rochia mea.

Am mormait, iritatia mea crescand. Urasc cum lucrurile rele continua sa mi se intample, indiferent cat de mici sunt.

Am oprit aragazul deoarece supa era categoric destul de calda. Mirosul ei m-a facut sa-mi amintesc de vremurile cand mama facea supa pentru mine si Jakey . Nu stiu cat voi astepta ca asta sa se intample din nou.

Am inceput sa fredonez o melotie. De fapt un cantec de leagan pe care parintii mi-l cantau pana cand am implinit 10 ani.

Am chicotit cand amintirea cu Darren afland despre secretul meu jenant mi-a venit in cap.

"Angels watching, e'er around thee,

All through the night

Midnight slumber close surround thee,

All throught the night."

Vocea mea a inceput sa tremure la amintirea tatalui meu cantundu-mi cantecul asta inainte sa adorm. Vederea a inceput sa se incetosese cand lacrimile si-au facut aparitia. Nu-mi place ca am devenit atat de sentimentala, nu vreau sa fiu atat de slaba.

"Soft the drowsy hours are creeping

Hill and dale in slumber slepping

All through the night "

Am continuat sa fredonez, in timp ce puneam supa intr-un castron

"All throught... the nigh-"

Am fost intrerupta cand usa bucatariei s-a deschis brusc.

"C-cum de stii cantecul asta ? " inima mea imi bate mai tare cand vocea lui inceata umple incaperea. Ma simt atat de rusinata.

"P-parintii mei. Ei obisnuiau sa mi-l cante. " Am raspuns.

"Oh." Am fost surprinsa sa vad ca ochii lui erau umezi. Si-a dus repede mana la ei, fiind sigur sa nu se vada. A mers inapoi si si-a pus jacheta pe tejgheaua din bucatarie.

"Thalia. "

"Da?"

"Am o petrecere. Prietenii mei vor veni incurand."

"Oh."

"Vreau sa te schimbi in altceva."

"Ce? De ce? "

"Rochia aia arata amuzant. Nu mai suntem in secolui 18."

"Voi sta in camera mea.."

"Nu-mi pasa unde stai, vreau doar sa te schimbi de rochia aia oribila."

Ma incrunt si ma uit in alta parte, intorcandu-ma la supa mea.

"Oh, deci esti nervoasa pe mine? " Ma intreaba ridicanduse de pe scaunul lui. Vine spre mine si imi apuca elasticul de par, stricandu-mi coada de cal.

"Opreste-te!" ma intorc spre el. Este la doar cativa centimetri de mine.

"Si nu-ti mai lega parul." a adaugat.

"De ce? " intreb, infuriata.

"Pentru ca eu spus asta. Locuiesti in casa mea. Imi urmezi regulile. " declara el.

Locuiesc in casa lui pentru ca sunt fortata sa o fac. Nu-mi imaginez pe nimeni dorindu-si sa locuiasca aici cu Harry.

Se uita urat la mine si asta ma forteaza sa ma uit in jos.

He was such a bully.

Baby doll(tradusa)Where stories live. Discover now