Ora 07:30
Mă trezesc, iar Cristi nu mai e lângă mine. Observ un bilet pe noptieră pe care scrie că a plecat deja. Nu-mi place că nu m-a trezit, dar nu-l voi chestiona.
Cobor din pat și vreau să merg până la baie, dar aud un sunet de notificare care nu este al telefonului meu și mă întorc spre pat. Se mai aude o dată. Merg la noptiera lui Cristi și caut prin sertare. E un fund fals. Găsesc un telefon care nu este a lui și-l deschid.
Jack: Când ajungi la hotel? Nu uita că e rândul tău să cumperi vin.
Jack: Sper că nu-mi tragi țeapă din cauza iubitului tău. Vreau să-l părăsești pentru mine.
Râd. Altceva chiar n-am idee ce-aș putea face.
Pun totul la loc și mă ridic în picioare. Nu sunt genul de parsoană care să aibă multe chestii la cineva, mai ales că majoritatea lucrurilor mele sunt încă acasă, la tata, aici n-am prea multe obiecte. Perfect! A zis o săptămână? Am nevoie de 10 minute.
Ora 10:30
-Și acum ce vrei să faci? întreabă pe un ton îngrijorat.
Mă uit la el ironic și oftează. Îmi spune că pot rămâne aici cât vreau și-mi face semn spre o cameră.
După ce am văzut mesajele de la acest Jack, i-am dat mesaj lui Fred să-l întreb dacă pot sta la el. Îmi răspunsese două ore mai târziu, timp în care am întors apartamentul pe dos și l-am aranjat la loc. Am de gând să-mi bat joc de Cristi, chiar vreau să fac asta. Se pare că el n-a înțeles că nu e bine să mă mintă. Îmi place să mă răzbun pe oameni, deși mă doare, asta voi face.
Mă arunc în pat și-mi iau telefonul. Hai să vedem cât de bine mă pot rolul ăsta. Îl sun pe Cristi și-mi răspunde după al doilea apel.
-Bună, iubite, spun pe un ton vesel.
-Hei, am treabă, s-a întâmplat ceva? Ești bine? întreabă și aud cum butonează ceva.
-Sunt bine, tu cum ești? Vezi să-mi vi acasă viu.
Îmi vine să-i țip la telefon, dar față-n față va fi mai bine. Aud cum scrâșnește din dinți și respiră adânc înainte să-mi răspundă. Doar nu-i face oral chiar acum! Îmi vine să vomit.
-Nu mă doboară pe mine un glonț. Te iubesc.
După asta, începe să se certe cu cineva în șoaptă.
-Cristi, ai găsit ceva folositor? întreabă un bărbat.
-Nu, Jack, încă mai caut. Jack. Am treabă, Iulian. Te iubesc mult. Pa, iubire!
Închid eu apelul. Îi făcea oral, asta e sigur. Acum nu mai sună atât de rău ideea de a mă întoarce la tata. Chiar aș vrea să fac asta. Mă urc în mașină și până la cină sunt acolo.
Vreau să-mi închid telefonul, dar văd conversația cu anonimul ăsta și decid să-i dau mesaj.
Iulian: Si simțit vreodată că te dai cu capul de perete?
Nu mă aștept să-mi răspundă acum, dar chiar aș vrea. Observ că e online și intră imediat pe conversația cu mine.
Număr necunoscut: Da, de suficiente ori încât să memorez senzația. Ce s-a întâmplat?
Iulain: Eu am o relație, o să-i spunem acestei persoane "A". A mă înșală. :))
Număr necunoscut: Îmi pare extrem de rău pentru asta. Și acum ce-o să faci?
Stau puțin pe gânduri și-i zic că mă mai gândesc. Nu trebuie să știe că sunt dornic de răzbunare. De ce să ne despărțim pentru că mă înșală când putem să ne despărțim din altă cauză.
Ora 15:00
Fred mă strigă să vin în living și-l ascult. Cred că-și face griji pentru mine pentru că am plâns până acum. E prima dată când plâng după cineva. La Mikey a fost altă poveste, dar aici e o relație de câteva luni și Cristi mă înșală.
Ajung în living și văd câteva pachete de la fast-food. Mă uit la Fred, iar acesta îmi face semn să mă așez pentru a mânca. Nu obișnuiesc să mănânc fast-food, dar acum n-am chef de nimic.
-Îmi pare rău că anul trecut te-am convins să-i dai numărul de telefon, nu credeam că va face asta.
Mă uit la el cu o sprânceană ridicată vrând să aflu dacă e pe bune ce zice, dar el chiar vorbește serios.
-Nu e vina ta, e vina lui.
Dă afirmativ din cap și începe să mănânce un mcpuișor
și-i urmez exemplul cu niște nuggets.
Ora 20:30
Deschid ușa de la intrare și Denis mă îmbrățișează strâns înainte să-i sare în brațe lui Fred. Eu bat pumnul cu Oliver și plec cu el.
-Chiar vrei să-i spargem apartamentul? întreabă curios și dau afirmativ din cap.
Mă urc la volanul mașinii lui Oliver și-mi dă cheile. Pornesc spre o zonă mai apropiată de blocul ăla.
L-am sunat să vină că am o treabă. Vreau să profit de el până în ultima secundă. De ce să pic eu de prost? Da, asta mă poate face materialist, dar n-am nevoie de banii lui. Eu vreau doar să-mi bat joc de el.
Parchez la câteva blocuri depărtare și-mi pun o pereche de mănuși negre pe mâini înainte să cobor. Îmi pasează un ghiozdan și ne îndreptăm încet spre blocul lui Cristi. Oliver ține două beri în mâini pentru a avea un alibi de ce a venit cu mine la ora asta în caz că se uită pe camere.
Urcăm la etajul lui și intrăm pe ușă. Cât încă mai este ușa deschisă, începem să țipăm că cine e aici. Ușa e trântită și începem să spargem câteva chestii pe aici.
Ora 22:30
-Nu, domnule polițist, chiar nu-i cunosc pe agresori, spun din nou și schimb punga de gheață de pe un ochi pe altul.
A trebuit să ne luăm și la bătaie pentru a părea mai credibil, dar se merită.
În secția de poliție intră Cristi și vine imediat la mine să mă îmbrățișeze. Îl simt că e nervos, nu îngrijorat, dar mă prefac bucuros. Oliver mă compătimește din priviri și pleacă de lângă noi.
-Te iubesc mult! spun și privesc prin secție.
Nu știu de ce, dar am impresia că este cineva cu care lucrează. Și uite-l. Se uită urât la mine și-și dă ochii peste cap. Vine la noi și începe să-l bată pe Cristi pe umăr.
-Cristi, ți-a plăcut să colaborăm la această misiune? După ce se rezolvă asta, trebuie să ne întâlnim din nou să continuăm.
Aproape că vreau să fiu arestat pentru tentativă de omor. Sunt conștient că cea mai mare vină o are Cristi, dar mă enervează când vine ăsta și se dă cu nasul pe sus. Aș vrea să-i mut fața la spate.
-Da, Jack, a fost frumos, răspunde minunatul meu iubit pe un ton ce dădea de înțeles că se gândește la sex cu el.
-Oliver, hai să mergem, spun și mă îndepărtez de ei.
Când să ieșim din secția de poliție, le aud conversația:
-Te iubesc, Jack, dar asta nu înseamnă că trebuie să-i țipi în față că am o altă relație.
-Te sună când suntem în mijlocul acțiunii, acum asta, o face intenționat. N-ai văzut cum se uită la mine și cum zâmbește? Sigur s-a prins.
Știu că se uită la mine acum. Vrea să vadă dacă am auzit, dar logic că nu. Până și Oliver s-a crispat și acum stă mult mai drept. Măcar știu că nu e doar în mintea mea. O parte din mine crede că poate chiar e un caz. Umul de trădare, iar suspectul principal e Jack și Cristi doar a hotărât că asta e o metodă de rezolvare, dar cealaltă parte îl urăște chiar și pentru prima posibilitate. Măcar ar fi trebuit să-mi spună dacă era doar o manevră și vadă dacă e informator sau ceva pe acolo.
-Omu' e gelos că cică l-aș putea înșela cu Fred sau, și mai bine, cu Florin. Cu Florin, bă! De asta e gelos, că el înșală, zic printre dinți și mă urc în mașina lui Oliver.
-De ce nu te despărți de el? întreabă confuz.
-Pentru că asta e trădare, pentru că fierb de nervi și-l urăsc și știi prea bine că eu mă răzbun. Mai bine îl sunam pe Jonathan, el măcar e la fel de nebun ca mine.
Oliver își dă ochii peste cap și pornim spre casa lui Fred. Când ajungem stabilim cum facem, iar Denis mă mai îmbrățișează o dată până nu mai am aer. L-am rugat pe Oliver să nu spună la nimeni că vine la mine sau, dacă a spus, să omită motivul, așa că presupun că a venit inițial pentru Fred și a aflat ce s-a întâmplat de la el.