"Arati destul de normala pentru o fata bogata." Au inceput sa rada.
Unul dintre ei, un barbat inalt cu parul rosu, s-a apropiat de mine. Instinctul meu imi spunea sa alerg. Am facut cativa pasi in spate si am simtit cum ma lovesc de cineva.
"Da, voi oamenii de acolo aveti de obicei colectii pline de par si mustate. Am vazut odata un om batran cu o barba albastra." Au inceput sa rada mai mare.
"Esti destul de buna, totusi." Barbatul din spatele meu sopteste si eu ma sperii, intorcandu-ma catre el. Purta o sapca de baseball si avea perciuni negrii. Avea un inel in buza de jos, care a stralucit in lumina de pe strada cand a zambit.
"Calmati-va hormonii, baieti." Intervine fata, aruncandu-si tigara pe jos inainte de a calca cu ghetele ei. "Eu sunt Ali, cu un 'i'." Isi intinde palma spre mine.
"Asta e dragut," ma balbai, refuzand sa ii dau mana. "Dar cred ca ar trebui sa plec acum. Doar ce mi-am amintit ca un prieten ar trebui sa vina sa ma ia." Ma prefac, bandu-mi o palma pe frunte. "Multumesc oricum." Am incercat sa trec prin spatiul dintre Ali si barbatul roscat, dar aceasta a fost inchis imediat.
"Fata bogata nepoliticoasa." Murmura Ali. "Iti ofeream ajutorul nostru."
"D-.. Stiu asta si apreciez, dar cineva chiar ma asteapta. Si cred ca ar putea sa se enerveze putin."
"Esti o mincinoasa groaznica." Isi clatina capul.
"Pai, nu mint. Deci daca ma scuzati..." Spun, incercand sa par puternica. Daca ei o sa ma vada ca fiind slaba, vor profita de mine.
"Cine te asteapta? Iubitul tau?" Barbatul cu perciuni negre vorbeste.
"Poate." Raspund ferm.
"Este un copil Meadiwcliff?" Ali isi bate joc cu o voce pitigaiata si apoi dispare. "Stai. Nu cumva il cunosti pe un tip numit Harry, nu?"
Ei il stiu pe Harry.
Ochii mei s-au marit la intrebarea ei.
"Deci il cunosti." isi asuma. "Nu esti fata aia cu care se logodeste, nu?"
Imi scutur incet capul, socata ca stie atat de multe despre ei.
"Esti!" concluzioneaza. "Asta explica de ce nu te-am mai vazut pe aici inainte."
"Chiar trebuie sa plec daca nu va deranj-"
"Iubitul tau este un cretin." Ma intrerupe. "Da-i asta." si imi da una in picior, incepand sa rada din nou cu prietenii ei.
Asta este.
Eram infometata, infrigurata si pierduta. Am petrecut ore intrebandu-ma ce este locul asta, fara sa am niciun indiciu de unde am venit. Nervii mei erau deja la limita si nu aveam nevoie de cineva care sa amplifice aceasta stare.
Am inspirat adanc si mi-am pus toata puterea in incearcarea de a trece prin Ali si barbatul roscat.
Asta i-a facut sa se desparta, fetele lor fiind acum socate. Apoi am alergat. M-am uitat din nou in spate sa o vad pe Ali si pe cei trei barbati grabindu-se dupa mine. Ma urmareau.
Am inceput sa alerg mai tare, inima mea batat mai repede. Am gafait greu cand am simtit cum parca mi se ingreuneaza picioarele, dar m-am fortat sa continui. Gasca urla lucruri urata la adresa mea, si scotea sunete dezgustatoare de sarut. Si ca totul sa fie si mai rau, a inceput sa picure.
In timp ce avansam in josul strazii, luminile au inceput sa se rareasca si totul parea desertic. Strada nu era, in zona asta, asfaltata si era plina de sticle de metal si de plastic. Masinile nu ar trebui sa conduca pe aici.
Nu vedeam nicio persoana. Am luat-o pe o strada si mai intunecata. Am crezut ca i-am pierdut si am incetinit putin, incercand sa respir normal, dar ei erau chiar in spatele meu incercand sa ma prinda, spunand chestii urate despre care nu am mai auzit niciodata.
M-am panicat si am luat-o la goana tare din nou, pasind in baltile nou formate. Ce voiau de la mine? Picuratul s-a transformat intr-o ploaie in toata regula in mai putin de o secunda. M-am uitat inapoi si am observat ca s-au oprit din alergat. Eram la o distanta mare de ei si am presupus ca ploaia i-a descurajat sa-si continuie urmarirea.
Apoi piciorul meu a alunecat intr-o baltoaca, facandu-ma sa cad. Genunchiul meu a lovit prima oara pamantul rece, apoi restul corpului. Am ignorat durerea si mi-am intors capul, speriata ca gasca aceea ar fi putut vedea asta si ar veni din nou dupa mine. Am respirat usurata cand nu am vazut pe nimeni.
Mi-am pus haina deasupra capului in timp ce m-am ridicat si am inceput sa merg pe o alee unde am vazut un acoperis mic. Eram sigura ca imi va trebui un loc de dormit, chiar daca gandul in sine era un pic paranoic.
Acoperisul mic al unui restaurant inchis ma adapostea de ploaie. Dar apoi alta problema s-a ivit. Am inceput sa tremur. Raceala ma ameninta. Haina mea era uda si apa imi ajungea pana la lenjeria intima, asa ca mi-am dat-o repede jos de pe mine (haina), dar am inceput sa tremur mai mult fara ea. Am pus-o la loc si am decis ca va trebui sa ma obisnuiesc.
Ma intreb daca Harry ma cauta. Oare la ce s-a gandit cand a realizat ca a trebuit sa fug? Poate ca era prea ocupat cu Kaylee pentru a sesiza ca nu mai sunt.
Stomacul meu facea galagie, avand in vedere ca nu am mai mancat de la micul dejun. Aveam nevoie de mancare, sau cel putin ceva de baut. Daca nu imi voi mai gasi calea de intoarcere? Daca ceva teribil s-a intamplat cu mama mea? Nu as putea sti.
In ce m-am bagat?
Aveam de gand sa fiu homeless pentru seara asta, poate chiar pentru toata viata. Cine stie? Chiar daca conditiile au fost mereu rele pentru mine, niciodata nu m-am aflat in starea asta. Mi-am frecat bratele pentru a incerca sa ma incalzesc, si a mers, putin. M-am rezemat de peretele cladirii si am inceput sa dsenez cu degetul pe corpul meu. Am simtit o durere in dreptul genunchiului drept si mi-am ridicat blugii pentru a vedea cum sangele meu s-a diluat cu apa ploii.
Mi-am trantit capul de perete, ranindu-ma. Am fost atat de proasta. Eu m-am pus in situatia asta. Nu gandeam limpede cand am actionat. Picura apa din parul meu si am stiut ca voi avea o durere de inima dimineata urmatoare.
Vremea a devenit mai aspra pe masura ce timpul trecea. S-a auzit un tunet si am sarit. Urasc tunetele. Pai, mi-era frica de ele de cand eram mica. Mi-am dus degetele la urechi pentru a bloca sunetele din jur.
Harry, unde esti?
Aproape o jumatate de ora a trecut si dintii nu au incetat sa-mi clantane. Aveam ochii inchisi si incercam sa adorm pentru a scapa acestul scenariu. Chiar cand sa reusesc, o lumina alba mi-a invadat simturile-un constrast puternic dintre lumina si intuneric pe care l-am asteptat atat de mult timp.
Mi-am dus mainile la ochii care nu erau obisnuiti inca cu lumina.
"Aici erai!" O voce se aude prin sunetul picaturilor de ploaie. Mi-a fost data o haina si am simtit cum cineva ma apuca de umar. Mintea mea era imprastiata cand am fost ridicata. Usurarea s-a aratat si ea cand Harry mi-a facut loc in masina lui.
Dupa ce m-a asezat in locul pasagerului, si-a facut viteza catre locul rau si a intrat in masina. Imi venea sa il iau in brate, dar m-am abtinut.
"Credeam ca te-am pierdut." A spus, punandu-si degetul mare pe barbia mea. "De ce ai fugi asa?" Era ud de asemenea, si arata atat de diferit cu parul ud.
"Eu... Trebuia.. Aveam nevoie sa imi vad mama." Nu ii puteam raspunde cum trebuie. Imi era atat de frig.
"Imi pare atat de rau." Se apropie si incepe sa ma sarute pe toata fata. "Te-am cautat ca un nebun." A soptit.
"Cum.. Cum m-ai gasit?" reusesc sa il intreb.
"Ar trebui sa iesi intai din hainele astea, apoi vorbim." Spune. Chiar ar trebui sa fac asta inainte sa inghet de moarte. Harry ia doua piese de imbracaminte din spate. "Ti-am adus ceva cu care sa te poti schimba." Hainele lui.
Mi le-a dat.
"N.. Nu o sa imi... vina." spun, tinandu-le in mana.
"Nici nu trebuie. Trebuie doar sa iesi din hainele astea ude." Incepe sa-mi frece mana cu ale lui pentru a ma incalzi.
"Nu aici." Ma uit in jur.
"Asta este cel mai pustiu loc, nimeni nu e aici. In plus, nu se vede nimic prin ferestre." Harry se apleaca din nou pentru a lua, de data aceasta, un tricou pentru el. Are cumva un dulap acolo?
"Da...dar..."
Se uita la mine, si incepe sa zambeasca usor. "Nu o sa ma uit." Se intoarce si se uita la fereastra. A fost mai rapid decat mine cand si-a scos tricoul ud si si l-a pus pe cel bun in mai putin de cateva secunde.
"Gata?" intreaba.
"Um...nu."
Se intoarce la mine si rade. "Thalia, trebuie sa te schimbi. Nu o sa ma uit."
"Dar oglinda din fata." Ma inrosesc.
Ofteaza si isi pune tricoul pe fata, astfel incat sa nu mai vada nimic. " Esti in siguranta acum?"
"Bine, multumesc." Am dat haina de la Harry jos. M-am uitat la el pentru a fi sigura ca nu se uita si apoi mi-am dat bluza jos. Chiar daca nimeni nu se uita, tot m-am simtit atat de expusa cand mi-am dat hainele jos.
"Sunt gata." L-am informat pe Harry. Si-a dat jos tricoul de pe fata si m-a privit ca si cum as fi fost un experiment.
___
Deci.. da. VREAU SA SPUN CA IMI PARE SUPER RAU CA NU AM MAI POSTAT SI NU SE VA MAI INTAMPLA, acum ca e vacanta si am o tona de timp liber si nu mai e scoala si s-au terminat si examenele si cred ca anul care vine o sa fie mai lejer
Vbx
Scuze pentru greseli si CINE VREA DEDICATII?