Fără Titlu

Scrisoarea 38

17 Iulie 2017

Odată voiam copii și familie,
Acum nu mai vreau datorită ţie,
Datorită devotamentului tău absent,
Datorită prezenţei ce mă făcea tot absent,

Am uitat de mine să îţi fie ţie bine,
Am acceptat faptul că mă distrugeai, asta făceai cu mine,
Dar te-am iertat, că îmi băteai în toarce,
Ce e bun am auzit că nu se mai întoarce,

Dar e mai bine, tu departe de mine,
E bine, nu știam cum să fac să fie bine,
Te-am iubit, te rog înțelege,
Voiam să fiu împreună cu tine, ceva profund să ne lege,

Ţi-am dat de înțeles că vreau să fiu fericit,
Ţi-am scris poezii să îţi arăt cât te-am iubit,
Dragostea era o floare, ai călcat-o în picioare,
Iar pe viitor să nu te întrebi de ce inima te doare,

Te doare, că m-ai lăsat,
Te doare, că nu uiți ce s-a întâmplat,
Am început să scriu rănit fiind,
Dragostea speram ca să o prind,

Că de atins, eu am atins-o,
Dar tu speranţa încet mi-ai stins-o,
Atins de moarte și de o altă realitate,
Eu te voiam prezentă, completă, nu pe jumătate,

Puteam înțelege perioadă prin care treceai,
Era adolescența, încă puteai să mă ai,
Că m-am dedicat prea mult ţie,
Eram vii, restul lumii o stafie,

Nu mai contează acum, hai traiește-ţi visul,
Acum pe mine iar m-a acoperit scrisul,
Și dorul de tine uneori mă prinde,
Dar inima mea doar răni mai vinde,

Că ce era mai bun, ai luat doar pentru tine,
Apoi ai spulberat tot, cum să fiu bine?
Dau vina pe tine, că atâția ani mă uram,
Fiindcă am luat vina să te colorez gram cu gram,

Iubirea nu este cifre să le aduni sau scazi,
Iubirea e ceva profund, de nu o preţuiești te arzi,
Iar dragostea nu e o balanţă,
Dragostea e ceva profund, depășește o simplă dependență,

Eram dependent de noi, de cum eram,
Acum stau nopţile târzii scriind despre ce n-am,
E târziu acum să mai conteze iubirea,
Băiatul tău și-a pierdut visul și firea,

Visul meu era să ajung pe Bernabéu,
Să înscriu, să fac ce mi-ar plăcea mereu,
Iar tu, tu să fi fost fata ce avea să mă motiveze,
Ca atunci când la băiatul tău îi era, greu să nu cedeze,

Dar toate s-au încheiat nu la mult timp după ce ne iubeam,
Eram copil, poate nu te preţuiam,
Sau poate nu îţi eram aproape cum voiai să îţi fiu,
Dar în poezii reușeam mereu să te scriu...

Să te scriu, să te descriu atât de bine,
Doar tu cu mine, doar eu cu tine