Scrisoarea 8

24 4 4
                                    

16 Mai 2016

Iubesc să mă trezesc de razele soarelui ce îmi trec prin geam,
Iubesc să ascult, să simt, să înțeleg pe cei ce îi am,

Iubesc o singură voce dintre milioane de voci,
E vocea mamei mele, de când m-a văzut atunci,
Când eu întâlneam brațele ei pentru prima dată,
Când m-a văzut s-a luminat la față,

Îmi iubesc locurile unde stau și meditez,
Cu ochii închiși încep să creez,
Am o viață, prea puțin să gust din toate,
Dar îmi e îndeajuns să trag pe coate, s-ajung departe,

Multe îmi reies în gânduri fictive rupte de realitate,
Iubirea schimbă, uneori iartă și din păcate,
Oamenii sunt o rasă tristă încă de dimineață,
Fiecare muncește din greu să lase în urmă o speranță...

Fără Titlu Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum