𝐹𝑎𝑚𝑖𝑙𝑖𝑎 𝐴𝑑𝑎𝑚𝑠 (boyxboy)

Capitolul 4

<><>Următoarea zi<><>

Ma ridic din pat cu o durere infernala in tot corpul. Ieri am fost la sală, după o pauza de mult timp. Antrenorul mi-a futut nervii și a urlat la mine tot timpul. La sfârșitul programului am vrut sa ii mut fața la spate, dar a apărut tata. Îmi târâi picioarele pana la baie și ma bag sub dus. Apa calda parca îmi mai ameliorează durerea puțin. Oftez apoi ma lipesc cu fruntea de peretele cabinei. Nu o sa rezist mult timp acolo. Îmi termin rutina apoi ma îmbrac tot in negru și cobor la micul dejun. Unde e toată lumea? Privesc ceasul de pe telefon și vad ca e 07:30.

-Mama și tata au plecat devreme la aeroport, vor fi plecați săptămâna asta din oraș.spune Alecs turnându-și cafea in cană.

Perfect. Deschid frigiderul și îmi iau un sandwich.

-Chiar dacă sunt plecați nu ai voie sa...

-Îți răcești gura de pomană, Alecs.zic plecând

Ma întorc in camera sa îmi iau ghiozdanul apoi îl sun pe Leo. Cred ca a răspuns, dar aud doar niște mormăieli.

-Știi ca avem școala in 30 de minute, somnorosule?intreb amuzat

-La dracu.mormaie apoi aud ceva căzând. Futu-ti rasa și....

Liniște totală. Verific telefonul și vad ca apelul s-a încheiat. Cred ca nu mai ajung la prima ora. Îmi iau ghiozdanul și fug rapid pe scări. Iau cheia de la motocicleta și casca apoi alerg spre garaj. Îmi pun casca pe cap apoi urc și părăsesc garajul in viteza. Porțile se deschid automat și in câteva secunde gonesc de nebun pe străzile orașului simțind cum adrenalina creste in mine. In scurt timp ajung la blocul lui Leo, îl văd cum iese din mașina și tranteste portiera apoi o lovește cu piciorul. Îmi dau casca jos chicotind.

-Te duc undeva?intreb rânjind

-Mai bine merg pe jos.mormăie trecând pe lângă mine

-Lasă figurile și urcă pe motor, Leo.zic serios

Ma uit după el peste umăr apoi îl vad cum bate pasul pe loc și se întoarce spre mine. Îmi așez casca pe cap turând motorul. Imediat ce își aseaza mâinile in jurul meu pornesc in viteza printre coloanele de mașini. Mai am 10 minute sa ajung la școala înainte ca ora sa înceapă. Forțez semaforul la limita și pot sa îl aud pe Leo cum ma înjură ca era cât pe ce sa fim loviți de un autobuz ce venea din dreapta. Parchez motorul in parcarea liceului apoi cobor și îmi dau casca jos. E pustiu pe aici. Deja sunt in întârziere de 5 minute. Nici nu stiu ce ora am.

-Acum ai motorul?

-Ai mei sunt plecați săptămâna asta.zic concentrat pe orar. Ce zi e azi?

-Marți.spune indiferent

-Avem chimie.constat terifiat

A chicotit scurt, continuând sa meargă. Nu mă mai duc la ora aia.

-Hai odată!spune mergând lejer cu mâinile in buzunare

-Nu mersi.zic și ma întorc

-Malakai!strigă oprindu-se in mijlocul holului

La naiba! Ma întorc apoi o iau înainte. O sa fie un chin pentru mine. Bate la usa apoi deschide. O salutam respectuos pe doamna Green care ne privește stupefiată.

-Cât e ceasul?intreaba de parca nu are la mâna un ceas mai scump ca viața ei

-Ne cerem scuze ca am întârziat.

El își cere scuze, pe mine ma doare undeva. Babaciunea își da ochii peste cap apoi ne face semn sa ne așezăm. Mormăi câteva înjurături apoi ma așez cât se poate de calm la locul meu.