𝐹𝑎𝑚𝑖𝑙𝑖𝑎 𝐴𝑑𝑎𝑚𝑠 (boyxboy)

Capitolul 2

     Stau in camera mea încercând să îmi focusez atenția pe cartea de la Alecs, toți sunt la masă; mai puțin eu. Deși sunt rupt de foame nu am de gând să stau lângă ei, nu vreau să le stric cina perfecta in familie. Arunc nenorocita de carte pe podea și ma întorc cu fata la perete prefăcându-mă ca dorm. Pașii se îndreaptă spre mine apoi simt o mâna pe umărul meu.

—Malakai, trebuie sa cobori la masă.spune mama și ma zguduie ușor

—Nu mi-e foame.zic și îmi smuncesc umărul de sub atingerea ei

—Înțeleg ca esti supărat, dar...

—Am zis ca nu mi-e foame! Vrei sa ieși, te rog!

<><>Dimineața<><>

         Înfulec micul dejun ca ultimul nemâncat apoi aproape alerg după Andreas, chiar nu vreau sa rămân acasă și sa risc sa fiu dus la școala de tata. Imediat ce am ajuns la liceu îmi fac o intrare spectaculoasa pe hol și ma lovesc de prima persoana care îmi iese in cale. Eram mult prea ocupat sa îmi verific mesajele decât sa ma uit pe unde merg, iar acum am sfârșit pe jos. Ma uit încruntat la cel de care m-am lovit. Leo ma privește urat apoi arunca o privire in spatele său și vad doi tipi îndreptându-se spre noi. Ma ridic apoi îl ajut și pe el. Își arunca o privire peste umăr și ighite in sec atunci când ii vede. Vrea sa dispară de aici, dar îl prind de umăr și se întoarce forțat mârâind niște înjurături.

—Esti mort, Leo!spune unul dintre ei

—Nu, nu e.zic sarcastic. Are toate trăsăturile unui om viu, spre deosebire de voi, care dacă nu dispăreți in următoarele secunde o sa va măturați dinții de pe jos!

—Tu cine dracu mai esti?!tună și fulgera unul dintre ei

—Malakai.spun rânjind șmecherește privindu-le panica din ochi

Cei doi se uita unul la altul apoi se întorc și dispar in mulțimea curioasă.

—Spectacolul s-a încheiat! Cărați-vă!strig gesticulând prin aer apoi ma întorc spre Leo. Tu nu.zic și lovesc  dulapul cu palma punându-mi brațul in calea lui

—Dacă te uitai pe unde mergi acum nu eram in situația asta.maraie nervos știind ca acum îmi este dator

—Mi-ar fi părut rau să ratez o situație ca asta, acum ca îmi esti dator...

—Nu o sa îți fac treaba murdară.

—Norocul tau ca nu ma ocup cu asa ceva.zic apoi plec râzând

Saracuțul Leo. As fi atât de tentat sa ii fac viața un calvar, dar sa fiu al naibii dacă ochii aia albaștrii plini de ură nu ma zăpăcesc de tot. Intru in clasa, ma așez in banca mea privindu-l pe Leo cum încearcă sa îmi evite privirea.

—Ce vrei de la mine?intreaba după ce se tranteste pe scaun

—Vreau sa ma duci și sa ma aduci de la liceu, in următoarele 2 luni.zic chicotind

—Ai luat-o razna?! Mai bine îmi luam bătaie de la aia!

—Ar fi păcat sa ai niște vânătăile serioase pe fățuca asta adorabilă, nu crezi?zic prinzându-l de maxilar și râzându-i in fata

Îmi da peste mâna apoi se întoarce la banca lui. Arunc o privire rapida prin clasa și o vad pe Sky uitându-se la mine apoi la Leo. Zâmbesc inocent și se întoarce confuza. O Sky curioasa e tot ce îmi trebuie acum... După ce ora a început cer la baie și bineînțeles ca ma lasă și nu ma mai întorc. Ma plimb pe holuri apoi vad ceva suspect. Cei doi tipi de mai devreme s-au strecurat in biroul directorului. Interesant. Îmi scot telefonul din buzunar apoi intru după ei. Unde naiba e secretara?! Ma așez in locul ei la calculator și intru pe camerele de supraveghere din biroul directorului. Filmez ecranul calculatorului, cei doi cauta ceva de zor. Au dat peste un tablou apoi au găsit un seif. Treaba devine ciudata. Ochii îmi fug spre fereastra și vad secretara apropiindu-se. Ma ridic panicat și dau cu piciorul de birou făcând zgomot. Închid calculatorul apoi ma așez pe banca de așteptare.