Hoata de inimi- Complet

8. Foc si apa

8. Foc si apa

Nicoleta se lasa rasfatata de razele soarelui pe sezlongul mult prea aproape de mare. Era ca un basm devenit realitate, acolo pe insula, cu un barbat cu care a reusit sa nu ajunga inca din prima luna de cand s-au cunoscut, in pat. Cezar era un domn cu ea… ii mai fura saruturi, il vedea cum fierbe de dorinta pentru ea, dar nu se atingea de ea in felul acela ca prima noapte si pentru asta il admira foarte mult. Cu toate ca auzise de la fratele ei ca Cezar era un playboy, ei nu i se parea. Adevarul: flirtau foarte mult, radeau, glumeau, isi bateau joc in gluma unul fata de celalalt, dormeau impreuna, luau masa amandoi, ca un cuplu, dar ei nu erau un cuplu. Se simtea atractia dintre ei peste tot, dar nu avea curaj sa forteze bariera care ii despartea.

Isi aducea aminte ca luase masa intr-o dupa-amiaza la un restaurant si chelnerita care le-a adus comanda le-a urat “Casa de piatra” fara sa stie ca in realitate sunt casatoriti. Cand roscata a prins-o la toaleta, a intrebat-o de unde stia, iar aceasta i-a raspuns ca se vede ca sunt proaspati casatoriti din privirea lor. A incercat sa uite acel incident imediat dupa ce a trecut, dar ii revenea mereu in minte, agitand-o.

-Buna dimineata, il auzi pe Cezar langa ea.

Intoarse capul, iar acesta depuse un pupic pe obrazul ei cald de la soare. Ii zambi.

-Nu am vrut sa te deranjez, s-a scuzat roscata in timp ce si-a dat ochelarii jos. Dormeai prea bine, asa ca neavand ce face, am venit pe mal.

Se ridica in sezut si ii facu semn sa se aseze pe sezlong langa ea. Asta si facu, apoi o cuprinse in brate, facand-o sa se rezeme de pieptul lui si sarutandu-i umarul.

-Mai avem doua saptamani de stat aici, murmura el cu nasul in parul ei.

Ea ofta, apoi se intoarse cu fata spre saten. Ochii atat de albastrii ii sclipeau, reflectand razele soarelui si frumusetea marii.

-Doua saptamani, repeta ea absorbita de privirea lui.

Din prima noaptea a lor pe insula, el nu o mai sarutase in adevaratul sens al cuvantului. Un pupic pe buze, cast si atat. Niciodata mai mult.

-Ce vrei sa facem azi? o intreba indreptandu-si ochii in larg caci stia ca daca o mai priveste mult nu se va putea abtine si o va saruta atat de doritor ca o va face sa isi uite numele. Se intreba oare cum reusise sa reziste o luna cu ea alaturi fara sa o faca a lui, desi nu prea isi dorea asta. Ea il facea fericit si fara sa geama.

-Nu stiu, recunoscu.

Ceva de la el o distragea. Poate era pielea bronzata,poate pieptul prea atragator care o incalzea in fiecare noapte, poate mainile pe care le simtea mereu in jurul ei, poate buzele pe care le simtea peste ale ei doar ca o soapta sau ochii in care se ineca mereu. Cert e ca parca era un vis, el era un vis. Se gandea la femeia pe care Cezar o va iubi cu adevarat intr-o zi si se intrista. Bineinteles ca ea nu il iubea desi ii va lipsi cand se vor desparti, ceea ce era inevitabil. Niciunul nu tinea la celalalt si daca ii aparea jumatatea oricarui dintre ei, celalalt trebuia sa se dea la o parte. Cel putin asta ii placea sa creada.

El ii simti tristetea si o atinti cu privirea, dar ea se intoarse cu spatele.

-Ce s-a intamplat? o intreba incruntat vazand starea ei de spirit schimbata.

Ura cand isi schimba starea de spirit imediat. Nu stia ca “miturile” despre roscate sunt adevarate, dar nu i-ar putea cere sa devina altfel deoarece era mai provocatoare, iar el adora provocarile.

-Ma gandesc la ce sa facem, ii raspunse stins.

El stia ca nu ii spune adevarul, dar o lasa balta.

-Ce zici de scufundari? sarii ea ca un copil de pe sezlong invartindu-se in aer.

El se ridica cu viteza si o prinse de mijloc, aducand-o mai aproape de el si lipindu-si buzele de ale ei. Nicoleta ramase uimita, topita in bratele lui, dar inchise ochii intr-un sfarsit. Cezar se injura in gand pentru fapta lui, dar nu putu sa reziste cand ii vazuse pielea bronzata, picioarele lungi, sanii minunati, parul rosu, toate unduindu-se dupa miscare, dar mai ales expresia de pe chipul ei, una atat de fericita, de naturala. O dorea atat de tare!