Regrete

NUNTA

Mai este o zi până la nuntă. Încă nu sunt împăcat cu mine însumi că trebuie să o fac, încă nu mă pot ierta pe mine că îi fac asta Clarei. Încă mă întreb cum am să reacționez când voi da ochii cu ea știind că nu mai pot să îi aparțin în totalitate.

Am rugat-o pe Helga să nu mă implice în prgătirile de nuntă. Nu mă simt capabil să mă bucur de ceva ce nu îmi aduce deloc fericire. În mod normal fiecare s-ar bucura de propria nuntă. Asta dacă e cu persoana iubită. Eu în schimb nu mă bucur deloc de nunta asta. Nu e cu persoana pe care o iubesc și simt de parcă nu aș avea nici o tangență cu asta.

Am ajuns să fiu un spectator al propriei mele vieți. Stau frumos în culise și privesc peisajul din fața ochilor mei făra a mă simți implicat. Am devenit așa de imun la sentimente și la pisicelile viitoarei mele soți încât stau serios și mă gândesc cum am să reușesc să mă culc cu ea în noaptea nunți.

Noapte nunți este un subiect care îmi dă fiori de ceva zile. Zici că eu sunt cel virgin. Dar mă speria ideea de a poseda o femeie fără să am sentimente pentru ea. O Idee vagă aș avea de cum ar trebui să procedez cu frica mea. O să mă îmbă ca o cizmă. Asta făceam când mergeam cu camarazi mei din unitate la femei.

Am început deja să îmi pun în aplicare planul, un prieten de al meu e farmacist și mi-a făcut rost de anticoncepționale. În fiecare dimineață când Emmeli vine la noi să își bea cafeaua Magda îi pune câte una în cafea. Sunt sigur că nu are să rămână innsărcinată atâta timp cât le bea. Cel puțin asta mi-a zis prietenul meu farmacistul.

- Credeți că nu va descoperi că îi punem ceva in cafea?

- Magda draga mea, nu are cum să descopere. Pastila se dizolvă când cafeaua e fierbinte.

- Și dacă descopră? O să mă dea afară după atâția ani.

- Pe tine nu să te dea nimeni afară. Doar peste cadavrul meu. Și nu trebuie să îți fie frică. Dacă se află am să zic că eu a fost.

A fost singura conversație cu Magda despre planul meu.

Este deja dimineața nunți noastre. Eu nu mă simt ca un mire ci mai mult ca un invitat. Pentru mine toată nunta asta e o șaradă de prost gust.

- Ești gata pregătit? Mă întreabă Helga intrând val vârtej în camera mea.

Eu eram încă în pat. Nici nu m-am sinchisit să mă ridic s-au să mă uit la ea.

- Doamne nici nu pot să cred că tu nici măcar duș nu ți-ai făcut și in două ore o să înceapă să vină invitați și preotul. Cât poți să fi de nesimțit. Azi e doar nunta ta și eu mi-am dat toată silința ca totul să iasă bine și să nu ne facem de râs in societate avân in vedere că te însori așa rapid.

Ea vorbea în continu, turăia ca o moară stricată. Eu nu am nici chef și nici starea de spirit necesară ca să o ascult.

- Ieși afară...acum.

- Ce ai mă omule eu doar...

- Ieși, am urlat ca un apucat la ea. Sa speriat, o văd cum face niște ochi mari, nu mai zice nimic doar iese afară și începe să plângă.

- Nu mai plânge că o să ți se strice machiajul tău perfect. Strig după ea. Nici nu știu dacă m-a auzit, de fapt îmi este egal.

Mă ridic din pat acum după ce m-a trezit nu mai pot să dorm și mă târăsc spre duș. Azi chiar că este o zi perfectă pentru mine să mă însor. Mă simt de parcă toată noaptea aș fi băut. Mă simt mahmur și fără nici un chef de viață.

Cobor scările cu același poftă de viață cu care am început și ziua. Abia acum observ că de fapt grădina din spatele casei este decorată pentru nuntă. Servitori se alarmează fugind dintr-o parte în alta. O văd pe Magda cum dă ordine în stânga și în dreapta. O mare parte din invitați au ajuns deja, grădina e plină de lume. Toată crema socetăți s-a adunat.