Regrete

ÎNTÂLNIREA

  Sunt deja de două săptămâni aici și m-am acomodat încetul cu încetul cu toate. Singurul lucru cu care nu reușeam să mă acomodez sunt alarmele din timpul nopții.  Când sună câte o alarma sar ca arsă din pat, apoi am nevoie de câteva minute să îmi revin.

Programul de lucru e bun, îți lasă spațiu și pentru activități și hobbyuri personale.

La cantină de fiecare dată când suntem de servici ofițeri numai ochiade pline de subânțeles ne arunca. Erika deja l-a găsit pe Andreeas printre piloți gradați ce mâncau în cantină.

De două săptămâni nu l-am mai văzut, dar nici nu am mai auzit de el. Gândul îmi zbura măcar o dată pe zi la Oliver. Fără să vreau mă gândeam la el. Când îi vedeam pe Erika și Andreeas împreună parcă simțeam mai acut nevoia de el, parcă atunci îmi lipsea și mai tare.

-  Ce ziceți ieșim și noi în seara asta? Întreabă Andreeas în timp ce își sorbea liniștit cafeaua cu Erika în brațe.

-  Mergeți voi, eu rămân acasă.  Nu aveam chef sa ies niciunde. Voiam să rămân acasă și să dorm devreme că să pot să rememorez toate momentele petrecute alături de el. Toate senzațiile ce le-am trăit în noaptea aceea în tren.

-  Nici nu stăm la discuți, zice Erika sărind ca arsă din brațele lui Andreeas. Nici săptămâna trecută nu ai venit, de data asta nici nu încape în discuție, vi și punct. Vorbea ca o moară stricată plimbându-se dintr-o parte în alta a bucătărie și gesticulând că o nebună. E doar o seară dansantă, ce Dumnezeu, că nu ești măicuță.

-  Bine, bine am să vin, mă las eu înduplecată numai să tacă din gură. Parcă la comandă, imediat după ce eu am acceptat invitația ea și-a reluat imediat locul în brațele iubitului ei de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.

-  Bine fetelor deseară la ora 20 vin cu mașina să vă iau și coborâm în oraș să ne mai distrăm și noi puțin. În seara asta o să vină și căpitanul meu, sper să nu vă deranjeze, probabil că el o să vină cu o altă mașină, că deh...are șofer. Zice Andreeas și se ridică de la masă pupând-o apăsat pe buze pe colega mea de cameră.  Să fiți gata că nu îmi place să aștept.

-  Da, am răspuns noi amândouă în cor.

Erika era numai un zâmbet,  toată dupămasă și-a petrecut-o doar aranjându-se, a schimbat o groază de toalete, cu nici una nu era mulțumită. Ba prea lungă, ba prea scurtă, ba mai știu eu cum, dar nici cum nu era bine.

Eu mi-am luat o carte în mână și m-am intors către perete, deja nu mai reușeam să țin pasul cu ea, la cât de repede se îmbrăca și se dezbrăca.

-  De ce ești așa de rea și nu vrei să îmi dai nici un sfat cu ce să mă îmbrac deseară.

-  Erika sincer, deja am ametit de câte ori te-ai îmbrăcat și dezbrăcat.  Eu aș zice că cel mai bine ar fi să mă surprinzi și pe mine cu ceea ce te vei îmbrăca. Mă întorc din nou la perete și îmi continui cartea.

-  Dar tu ști deja cu ce te îmbraci?

Este exact ca o adolescentă care acum vă participa prima dată la balul de absolvire.

-  Da. Am răspuns eu sec.

OLIVER POV.

Băieți au de gând să iasă în seara asta și m-au invitat și pe mine să ies cu ei. Deși nu prea am chef să ies mă gândesc că puțină distractie nu are să îmi strice. Mai ales că săptămâna viitoare vom avea un raid periculos și nu se știe câți ne vom mai întoarce vi de acolo. Am invitat și eu la rândul meu prieteni mai apropiați în Ideea de a o face lată. Andreeas unul dintre piloți din grupa mea a zis că va aduce și două fete...vom vedea ce va ieși. Azi sunt pus pe fapte mari.