Regrete

Primul sărut adevărat

Nu vreau să îi arăt nici o umbră de ezitare așa că mă întorc hotărâtă spre el.

- Auziți...domnule, dar nu mai apuc să îmi continui propoziția că simt respirația lui fierbinte pe buzele mele. Avea un miros de tutun foarte incitant. Nu am timp să reacționez sau să mai zic ceva că buzele lui se lipesc de ale mele. Mă poartă într-un sărut devastator.

Mă las purtată pe aripile acestui sărut și îmi deschid gura lăsându-l să pătrundă cu limba și să îmi cerceteze cele mai secrete locuri. Sărutul devine din ce în ce mai profund și pasional. Amândoi ne lăsăm purtați doar de instinctul primar de a poseda.

Simțeam o explozie de trăiri în interiorul meu, pentru mine era ceva nou, necunoscut. Au mai existat bărbați în viața mea care m-au sărutat, dar nici unul nu a reușit să îmi atingă acea coardă sensibilă că acest necunoscut. Pentru mine e un necunoscut, îl cunosc doar de câteva ore și deja a reușit să îmi atingă acel punct profund al sufletului. Nici un bărbat din viața mea nu a reușit să mă facă să trăiesc așa de intens un sărut cum a reușit el.

Cu respirația tăiată și cu inimile bătând cu putere ne despărțim amândoi din acest sărut amețitor. Intensitatea momentului m-a lăsat fără glas, nu mai reușesc să articulez nici măcar un cuvânt, deși am o sumedenie de zis.

- Am vrut să fac asta din primul moment în care te-am văzut intrând pe ușa compartimentului. Zice el spărgând momentul de tăcere în care ne-am adâncit amândoi. Voiam neapărat să gust buzele tale rozali, eram sigur că au un gust dulce de cireșe coapte. Instinctul meu masculin nu m-a mințit.

Nici nu știu ce să mai zic, cum să mai reacționeaz, mă simt cu totul depășită de situație. Nici măcar prin anticamera creierului nu mi-ar fi trecut că el mă va săruta, sau că el s-ar fii gândit vreo clipă ce gust au buzele mele. Îmi simt obrajii cum îmi iau foc și între picioare o umezeală caldă. Ce se întâmplă cu mine, de ce reacționez așa. E prima dată în viață mea când un simplu sărut mă dă în halul ăsta peste cap.

- Acum că ne cunoaștem deja așa de bine ce ar fi să îmi spui și tu cum te numești. Tună el deodată cu vocea lui baritonală și îmi întrerupe șirul gândurilor mele.

- Clara mă numesc, spun eu hotărâtă.

- Clara, ce nume frumos, exact ca și tine. Ți se potrivește de minune. Pe lângă faptul că ești așa frumoasă mai ești și extrem de dulce, exact cum am bănuit.

Încerc să revin cu picioarele pe pământ și să îmi dau două palme mental ca să ies din borcanul cu melancolie în care tocmai am căzut. Mă comport ca ultima adolescentă. Nici măcar nu îl cunosc și mă las în voia sorți, stau și îi ascult declarațiile de dragoste și mă ud că o proastă numai când se uită la mine.

Cât poți fii de idioată Clara, mă ceartă conștiința mea, cel puțin ea este mai lucidă că mine. Dacă are acasă logodnică, sau și mai rău o nevastă și tu stai aici în tren și flirtezi cu el. Conștiința mea îmi țipă în urechi să îmi revin și să nu mai fiu așa de proastă, dar eu nimic, pauză totală și continui să mă uit la el cu jind.

Încerc din răsputeri să mă adun și să lipesc la loc cioburile personalității mele făcute praf în urma sărutului. Nu am să stau liniștită într-un colț și să asist cum tu te joci cu mine ca și cu o păpușă, pe care o pui la loc după ce nu mai ai nevoie de ea.

- Acum că ai aflat ce gust am și cât sunt de dulce, cea ai zice dacă ai păstra distanță rezonabilă între noi. Domnule te rog frumos să nu te mai apropii de mine. Zic eu bățosă și fermă.

E prea întuneric în compartiment ca să văd ce față a făcut, dar sunt sigură că a rămas cu gura căscată de uimire. Cu siguranță nu se aștepta la așa ceva din partea mea.

Mă ridic de pe bancă și ies în holul trenului, am nevoie de o gură de aer. Tot ce sa întâmplat în ultimele minute în compartiment m-a lăsat fără aer. E prea mult.

Nu durează mult și iese și el. Îl văd cum își pune mâinile de o parte și de alta a capului meu, se apleacă spre urechea mea și îmi șoptește.

- Unde crezi că fugi? Ai aprins în mine un foc pe care îl credeam de multă vreme stins. Ești prima femeie în atâția ani care a reușit să mă facă să o doresc doar cu o singură privire. Nici mãcar nu îți imaginezi câte au încercat.

Se apleacă tot mai tare și mă sărută din nou. De data asta sărutul nu mai este dulce și suav ci sălbatic și erotic. Îi simt mâinile cum îmi cuprinde sânii iar sfârcurile mele trădătoare se ridică semețe sub mângâeala lui. El se vaită că am aprins un foc în el...dar în mine e un ditamai incendiu. Mă las pradă mângâierilor lui, oricum nu am să îl mai văd când aceasta călătorie se va termina. Deși o parte din mintea mea își dorește ca această călătorie să nu se mai termine deloc, iar cealaltă parte îmi țipă în minte că nu e bine ceea ce fac. La dracu, cu conștiința e timpul să îmi trăiesc momentul.

Mâinile lui mă ating peste tot, simt cum încep să iau foc, iar mintea mea începe să tragă un semnal de alarmă. Nici un bărbat nu a ajuns așa departe.

Mă retrag rapid și încep să îmi aranjez hainele pe mine. Mă uit în stânga și în dreapta să văd dacă nu am avut vreun spectator la scena noastră incendiară. Constat că nimeni nu a văzut nimic, suntem singuri pe tot holul. Îmi fac curaj și mă uit la el, îl văd cu respirația rapidă cum e debusolat și confuz. Prind curaj și încerc să fiu eu cea vitează.

- Acum e deajuns, sper că ești mulțumit și ai să mă lași în pace de acum înainte.

Intru cu viteză în compartiment și mă cert de una singură în minte. Cât de idioată trebuie să fii tu femeie proastă. Era cât pe ce să faci dragoste cu un necunoscut pe holul unui tren. Poti fii mai proastă de atât?

Îmi reiau locul pe bancheta mea și încerc să dorm. Unde dracu să dormi când gândul îmi zboară la ceea ce să întâmplat mai devreme.

Îl văd cu ochii minți cum intră în compartiment și se așează pe locul lui. Nu zice nici măcar un cuvânt. Nu vreau să deschid ochii si sa îl văd. Simplu fapt că îl știu lângă mine și că îi simt parfumul, mă tulbură destul.

Abea astept sa mă dau jos din trenul ăsta, deși proastă de inima a mea nu și-ar dori deloc să se depărteze de el.

Bună din nou. Am revenit cu un nou capitol. Sper să îți placă ceea ce scriu. Aștept să vă dați cu părerea. Aștept ideile voastre de cum ați vrea să continue povestea celor doi. Pup spor la citit. Scz greșelile. Bunã am început de azi sã editez cât de cât aceastã carte. Sper din inimã sã mergem mai departe cu capitolele și sã reușesc sã o termin.