fluffy | yoonmin

Fluff [22]

!!UN MESAJ NOU!!

Yoongi

hei

uite îmi

îmi pare rău okay

nu am vrut să fac asta

să ştii

nu sunt bun la sărutat, bine, nu te supăra pe mine

te rog

răspunde

Jimin

dumnezeule, uşor, am fost la duş

Yoongi

oh ok

Jimin

şi cine a spus că sunt supărat

Yoongi

nu ai fost?

asta e bine

Jimin

mda :))

Jimin a oftat, în timp ce a lovit butonul trimite. Faptul că minţea nu-l ajuta deloc. Urăşte minciuna; mai ales de la oamenii la care ţinea.

El a pus telefonul pe masă, legându-şi halatul de baie pe care-l îmbrăcase. Mintea îi era încurcată cu toate posibilităţile de a nu-l săruta din nou pe acesta.

Adică, se gândi el, poate că e doar nervos şi poate că ultima lui relaţie nu s-a terminat prea bine.

Sau poate, o voce sinistră în capul lui l-a şocat, nu te-a găsit atractiv--

Taci, şi-a spus Jimin.

Îşi frecă părul cu prosopul, verificând din nou mesajele şi găsi unul de la Yoongi, cam de şase minute în urmă.

Yoongi

uite, ne putem întâlni din nou?

îţi promit că nu te răpesc de data asta.

Un chicot uşor a scăpat printre buzele lui Jimin, după a scris într-un răspuns.

Jimin

Gloria Jeans. 2pm mâine, nu întârzia

Yoongi

vorbim

Era pe punctul de a răspunde cu un emoji zâmbitor, când uşa din camera lui a fost lovită, deschizându-se, pentru a descoperi un Jungkook extaziat şi un Hoseok şocat.

"Aţi auzit vreodată de intimitate?" Jimin îşi întoarse ochii, dar cei doi păreau că nu l-a auzit.

"Hoseok are o prietenă!" Exclamă Jungkook, izbucnind în râs şi căzând pe patul lui Jimin.

"Tu ce?! Nu. Stai." Jimin se uită dintr-o faţă la alta. "Hoseok, glumeşte aşa-i?"

Au existat doar câteva momente când Jung Hoseok a fost găsit absolut incapabil să vorbească. A fost una din acele vremuri. Tipul se uita în spaţiu, cu o privire neclară în irişii săi maro.

"Se pare că nu." Taehyung intră pe uşă, buzele se răsuceau ca şi cum ar fi încercat foarte greu să nu zâmbească. "A ieşit în club, s-a îmbătat, a cerut numărul cuiva şi ia dat-o."

"Şi apoi--şi a-apoi..." Jungkook s-a recuperat încet pentru a vorbi. "Tocmai ia scris jos la masă şi a acceptat să iasă împreună cu el."

De data aceasta, chiar şi Taehyung s-a alăturat râsului său.

Jimin rânji şi îl bătu pe cel mai mare pe spate. "Bună treabă, amice. Sunt mândru de tine."

Hoseok se întoarse spre el. "Nu, nu-mi amintesc cum arată, cu atât mai puţin dacă e frumoasă sau nu. Şi dacă o să fac asta, dacă--"

"Hei, hei, hei, uşor." Jimin la făcut să se aşeze pe scaun. "Vorbeşti cu trei tipi experţi care se întâlnesc, va fi perfect."

"Aşa crezi?"

"Amice." Jimin ia arătat un zâmbet încurajator. "Ştiu asta."

***

"Asta a fost teribil." Hoseok strigă, abia după douăsprezece ore, toţi cei patru stăteau la o masă dintr-un restaurant prestigios, cu chelneri purtând sticle de şampanie, iar o orchestră live cântând mozart în colţ.

"Oh taci." Jimin îi îndreptă cravata. "Aminteşte-ţi să te relaxezi, să respiri şi să te simţi bine."

"Da, şi unde e ea oricum?" Jungkook aruncă o privire spre uşă încă o dată. "Mai bine să se grăbească, pentru că domnul de acolo se uită urât.

El a indicat un chelner mai bătrând, care se uita într-adevăr la Jimin, Jungkook şi Taehyung (dintre care trei îmbrăcau blugi casual, spre deosebire de Hoseok).

"Eşti îngrijorat de chelner, în timp ce eu sunt aici destul de posibil de a-mi întâlni dragostea vieții mele." Hoseok sâsâi.

Jungkook îşi deschise gura pentru a protesta, când respiră brusc. "Uite, cred că e aici."

Toţi cei patru se întorceau să privească o blondă, purtând o rochie lungă cu o mulţime de perle de argint, mergând spre ei. Ei au anticipat cu respiraţie liniştită când se apropia, şi mai aproape... şi mergea chiar lângă masa lor.

"La naiba." Jungkook a blestemat în răsuflare. "Cred că am fost-"

"Scuză-mă, tu eşti Jung Hoseok?" Un om înalt se arată brusc în faţa lor.

"Da. Cine întreabă?" Hoseok se ridică cu grijă, privindu-l.

Străinul zâmbi. "Mă bucur să te cunosc, arată foarte bine costumul ăsta."

Totul a avut sens. Jimin a vorbit. "Se întâmplă ca tu să fii Park Hyungsik, nu?" Omul clipea.

"Da, eu sunt."

Jungkook a scos la iveală ceea ce pare a fi o cruce între un strănut şi un chicot. Luând mâna lui Taehyung, la condus afară, spunându-i lui Hoseok să aibe noroc. Jimin îi auzi pe amândoi râzând tot timpul.

"D-dar." Gura lui Hoseok se deschise. "Dar trebuia să fii f-"

"Un foarte bun cântăreţ, nu-i aşa?" Hyungsik părea confuz. "Da, cred că pot cânta, nu ştiu."

"Excelent." Jimin bătu din palme. "Vă las să vă distraţi, eu trebuie să plec. Pa Hobi."

S-a simţit rău că l-a lăsat singur, dar nu voia să rateze această oportunitate.

Când ieşea din restaurant, chicotind, simţi cum telefonul îi vibra în buzunar.

Yoongi

cred că ai fost ocupat, înţeleg

"Rahat." Jimin murmură. "Oh, la naiba, îmi pare rău."