Ce naiba.
Îşi prinse părul, trăgându-l.
Ce naiba s-a întâmplat.
Mr. Pickles a fost aruncat în peretele din cameră, lovindu-se de podea de câteva ori şi privindu-l cu ochii trişti.
Mr. Pickles nu s-a înmuiat.
"Am spus, opreşte-te." Yoongi l-a lovit din nou, urmărindu-l cum a ieşit din cameră. N-ar fi dorit să spună, însă nu l-a satisfăcut ceea ce a făcut acum câteva secunde.
"Argh!" El s-a prăbuşit pe pat, cu capul în cearceafurile mototolite.
Respirând pe nas în încercarea de a se linişti, se uită la tavan şi se gândi la ceea ce se întâmplase doar acum o jumătate de oră.
...D-Doar că m-miroşi atât de f-frumos...
Îngropându-şi faţa în spatele pernei aruncate, Yoongi îşi simţi obrajii calzi.
Şi asta a fost problema.
Min Yoongi a avut un aspect remarcabil de bun, într-un plus faţă de aspectul întunecat de 'băiat rău', oameni care literalmente au salivat.
Adevărul era că, Yoongi era pur şi simplu prea prudent ca să arate oricui acea parte a sa. El era speriat-nu-neliniştit de gândul de a se deschide unui individ, poate fi străin sau cineva pe care-l cunoştea.
Prin urmare, el s-a oprit chiar să se uite la cineva în termeni de iubire sau atracţie. Şi, astfel, crescut prin a nu-i plăcea dragostea, a aruncat-o ca pe un factor inutil.
Bine, asta e până acum.
A existat doar ceva la acel băieţel roz care-l făcea pe Yoongi să slăbească genunchii şi inima să înflorească în moduri ciudate.
Anterior, atunci când vorbea cu el, Yoongi abia reuşise să-şi împiedice roşirea să devină proeminentă pe obraji.
Muşchii maxilarului se simţeau ciudaţi şi rigizi, după ce a zâmbit, după nu ştiu cât timp. El chiar l-a mângâiat din nou, pentru numele lui Dumnezeu!
Numele-i scăpase printre buze, ceva ce regretă cu două secunde în urmă.
Tocmai din cauza acelui băiat cu părul asemeni unei gume roz, care valsa în cartierul gol, purtând o jachetă bomber cu trei mărimi mai mare.
Yoongi a rămas slab şi furios în acelaşi timp. Şi da, acest sentiment este complet posibil.
Lucrul care l-a făcut confuz pe Yoongi, era de ce. De ce a simţit brusc aceste sentimente, sentimente pe care se presupuse anterior că îl lăsaseră pentru totdeauna?
Totul îi dădea o durere de cap severă.
Se dădu într-un mod nemulţumit şi se îndreptă să-l ridice pe Mr. Pickles de pe jos.
înfundându-şi nasul în blana moale pentru a mirosi mirosul mângâietor, a mormăit aproape enigmatic, 'Îmi pare rău', şi l-a strâns la piept într-un mod protector.
Poate nu e atât de rău, credea el, să iubească pe cineva.
Poate că este de fapt drăguţ.
CITEȘTI
fluffy | yoonmin
Fanfiction❝sunt dependent; de droguri, de crime și de tine. tu, în mod specific și modul în care emiți vibrații de vată de zahăr.❞ a yoonmin fanfiction fluff!au all rights reserved to the author ©helladick toate drepturile îi aparțin lui ©helladick traducer...