Mă uit în sus să văd ce m-a lovit. Sau am lovit.
Era Xiumin.
-Hei, pitico. Ai grijă.
-O. Scuze, Baozi.
-Nu-i nimic. Unde te grăbeşti?
-Îmi e sete.
-Vin şi eu. Haide.
Ne-am aşezat pe unul din scaunele de la bar.
-Cu ce va pot servi? Întreabă Teo.
-Un suc de portocale, te rog.
-Şi eu.
După un joc impresionant cu paharele ne pune sucul în faţă.
-Mulţumim.
-Cu plăcere.
Mă mai pierd puţin prin gânduri după care mă uit îngrijorată la Xiumin.
-Unde este Lay?
-Lay? Păi parcă era la soare.
-Oh. Nu.
-Ce?
-Lay e alb că laptele.
-Fir-ar.
Alerg prin apă în speranţa că poate ajung mai repede. Nu. Din contră. Dacă alergam oboseam mai rău.
Am ieşit din apă.
-Lay? Lay?
Mă uit peste tot.
-Uite-l acolo!
Alerg la el.
Am ajuns prea târziu. Lay stătea întins la soare cu spatele ars.
Nu a auzit de crema de soare? Pentru asta a fost inventată. Ca să nu mori de cancer de piele!
-Lay! Eşti bine?
-Mă ustură!
-Normal că te ustură! Xiumin ajută-l să se ridice!
-Da.
Xiumin îl ia de subţiori şi îl ridică în fund.
-Lay! Stai nemişcat!
-Nu cred că se mai poate mişca. Râde Xiumin de el.
Fug până înăuntru şi iau de pe un raft o cremă cu bambus. Mă întorc la el şi îl dau pe spate.
-Ah! Rece!
-Taci şi îndură!
Îl dau pe tot spatele cu greu. Mai avea puţin şi urla de usturime.
-Dacă nu ţi-ai dat cu cremă la timp!
-Ah! Gr!
-Nu mă mârâi pe mine! Stai cuminte.
-Gr!
-Lay! Închide!
După ce îl dau se potoleşte şi pielea lui devine albă că înainte.
-Crema asta chiar îşi face efectul! Zic fericită că nebunul nu mai arată că obrajii lui Justin după ce s-au întâlnit cu mâinile bunicii. Mama credea că e blonav la cum arăta.
-Ha...ha ha ha. Ce bine este. Uuu.. spatele meu! Ah.
-Mă bucur că ţi-ai revenit, Lay.
YOU ARE READING
Alpha(EXO)
FanfictionJessy. Fata de 16 ani în clasa a X a la Liceul de muzică Dinu Lipatti. Din dorința de a sta cu trupa sa preferată de rock, ajunge să locuiască cu o trupă kpop. Inima ei nu stă pe gânduri și se îndrăgostește de un băiat din trupă. Va reuși J...