Alpha(EXO)

Capitolul 62

Eram puțin amețită. Ochii mi se închideau încet. Totul se încețoșa. Mă străduiam să rămân trează.

-Angel... Ce mi-ai făcut?

-E tipul să dormi. Ești obosită.

-Dar eu nu vreau să do...

Capul îmi cade într-o parte, eu intrând într-un somn adânc.

♠♠♠

Stăteam întinsă pe o canapea albă. Totul părea cunoscut. Pereții albi, perdelele grii, televizorul imens, vaza de cristal, pernuțele argintii, fotoliile albe. Totul îmi era familiar. Dar nu știam unde mă aflu. Cercetez cu atenție fiecare colțișor. Încercam să îmi aduc aminte ce e locul acela. O sufragerie?
Simțea un gol în stomac. Frica îmi dădea tărcoale. Eram singură într-o încăpere imensă. Începusem să aud șușoteli ... Mai mult niște voci amestecate ce păreau nervoase.
-Aigo! Ce e asta?
-E numai vina ta. Tu și bățul tău.
-Dar domnul Panda nu are nicio vină! Domnul Unicorn l-a provocat.
-Poftim?
Acele galsuri erau foarte familiare. Le-am mai auzit undeva.
În sufragerie intrară cinci băieți. Inima îmi stătu în loc. Îi știam! Îi mai văzusem. Dar cum îi chema?
-Nu vă mai luați de domnul Unicorn.
-Ești un idiot. Panda al meu e mult mai deștept ca unicornu.
Aceștia se așezară pe canapea parcă neobservându-mă.
-Încetați. Strigă un roșcat.
-Când vine iubita ta? Întrebă altul cu un zâmbet fenomenal.
-Trebuie să apară. I-am dus dorul. Soneria de la ușă începu să sune.
-Mereu punctuală. Strigă unul cu ochii mari.
Roșcatul se ridică de grabă și deschide ușa. Aveam o stare ciudată. Nervii dominau.
O fată șatenă, micuță de statură, cu nasul cârn, îi sări de gât.
-Iubitule.
-Bună, Amanda.
-Uf. Te rog.
-Bine, bine. Mara, iubito.
Am simțit că explodez. Amanda... Cine e Amanda? Am mai auzit de ea. Dar când și unde?
Cel cu ochii mari și curioși o îmbrățișă călduros.
-Ce faci, verișoară?
Eram bulversată. Cu cât încercam să îmi aduc aminte... Cu atat gândurile îmi erau blocate... Îmi apărea în mine o imagine cu un lup care urla.
Amanda îl luă de mână pe roșcat și îl trase în sufragerie.
-Mi-a fost dor de tine, iubitule.
-Îm. Și mie. Am poftă de buzele tale.
Inima mi se rupea în mii de bucățele. De ce? De ce mă doare? Ce legătură am cu el.
Priveam cum cei doi își unesc buzele. Un fior rece îmi trecu pe șira spinării.
Băiatul o trase pe fată peste el.
Îmi venea să țip. Eram cuprinsă de gelozie și nu știam de ce. Are sens? Lacrimile erau la graniță încercând să evadeze.
Cu fiecare geamăt de plăcere pe care el îl scotea, cu atât simțeam că respirația mi se taie.
Mâinile lui deja umblau pe spatele ei, în timp ce buzele-i roz îi atacau gâtul Amandei.
M-am pus în fața lor. Vroiam să mă observe.
-Încetați...
Nici măcar nu mă vedeu.
-Încetați!
Eram... Invizibilă.
Roșcatul își dădu jos tricoul verde.
-Opriți-vă! Țipam cu disperare.
Șatena își aruncă blugii și tricoul într-un colț.
-Oh. Te vreau, iubitule. Te vreau mult.
-Nu îi mai zice așa lui... Lui.... Tipului ăla!
Am căzut în genunchi atunci când și pantalonii lui zburaseră în același loc.
-Nu... Ely. Zic printre dinți. Ely? Cine-i Ely? De unde a mai venit și asta?
Fata se așeză peste el, iar ...el... Suspină de plăcere.
-Luhan... Zic dând drumul la lacrimi. Luhan... Luhan al meu... Mi-am amintit de tine...
Aveam obrajii roșii uzi.
Cei doi își continuau treaba lăsând în urmă sunete nu tocmai decente.
Sufletul îmi îngheță. Îl strigam. Și el nimic.
M-am ridica cu greu și am încercat să îl ating. Nimic. Era concentrat să se satisfacă.
Am făcut din nou contact cu podeaua atunci când îi strigă numele în culmea plăcerii.
Eram... Moartă pe dinăuntru.
Viața începuse să nu mai aibă niciun sens.
O mână se așeză pe umărul meu.
-Îți place ce vezi?
Îmi ridic privirea spre respectiv. Aceiași ochi verzi întunecați. Părul blond și ciufulit. Hainele de piele...
-Nu cred că a mai fost vreodată așa de fericit, băiatul ăla. Mara știe să-l satisfacă.
Lacrimile deveniră mai fierbinți si mai amare.
-Ești un nenorocit... Seth.
-Ți-am zis că nu vei scăpa de mine. Ești sclava mea.
Mă ridică în picioare și mă prinse de bărbie forțându-mă să privesc scena din fața mea.
-Uită-te la el cât de împlint poate fi. Nici măcar nu îți duce dorul. Te-a uitat.
Eram o cascadă în tot sensul cuvântului.
Seth îmi înconjură talia cu cealaltă mână trăgându-mă încet spre pieptul lui. Își aproapie încet gura de urechea mea. Îi simțeam respirația caldă.
-Te-a uitat... Nu te ma iubește...
Genunchii îmi cedează. Acesta mă ajută să mă repun pe picioare.
Îmi mângâie obrazul ștergându-mi lacrimile.
-Ești gata să mi te oferi?
-...
-Nu te împotrivi.
-Nu...
-Vrei să fi a mea? Îți pot oferi ceea ce el nu a putut. Dragoste și plăcere.
-Eu...
-Ce alegi?
Totul se întunecă.
Deschid ochii speriată și mă ridic. Eram în patul meu cu Diana la margine, dormin ca un bebeluș.
Se ridică leneșă frecându-se la ochi.
-Te-ai trezit?
-...
-Domnul doctor a zis ca ține mai mult chestia aia.
-Adică am visat?
-Ce ai visat?
-Am avut un coșmar...