Alpha(EXO)

Capitolul 2- Întâlnirea

Dimineaţă m-am trezit foarte greu. Ceasul suna în prostie. Cum nu reușeam să-l opresc, l-am lăsat să facă cunoștință cu podeaua.
Diana intră pe fereastră. Părinţii noştrii au făcut un mic poduleţ de la geamul ei la al meu. Fiind de nedezlipit toți anii ăștia, podulețul are o funcție destul de practică.
Se așeză ușor lângă mine.
— Jessy. Trezeşte-te... Șopti ea.
— Nu! I-am azvârlit o pernă-n cap.
— A da?
Sări pe mine si începu să mă gâdile.
— Stop! Când decolează avionul?
— Peste 45 de minute.
— Să ne grăbim.
— Jessy! Frații și tatăl tău vin azi acasă! Strigă mama din sufragerie.
— Fir-ar. Și eu care vroiam să îi văd. Să îi saluți din partea mea. Oricum îi voi suna! țip spre a mă auzi mama.
Mi-am luat geamantanul şi am tras-o pe Dadi după mine.
Am ieși din cameră grăbită, târând geamantanul și mai-mai să îmi rup gâtul când m-am împiedicat de ghiveciul bunicii de pe hol.
Părinții Dianei ne-au condus la aeroport.
— Drum bun, fetelor.
— Mulțumim.
Am dus bagajele în cală și ne-am urcat în avion.
— Diana. Tocmai am realizat ceva. Am rău de înălțimi mari.
— Oh, Doamne. Tu vorbești serios? râde ea de mine.
— Cred ca ori dau de mâncare la rațe ori leșin.
Nu s-a întâmplat nici una nici alta. Am adormit. M-am trezit fix când am ajuns.
Am ieșit din avion.
În sală se aflau puțini oameni.
— Văd ca nu mulți călătoresc vinerea, zise Diana râzând.
— Mai bine.
Un bărbat mai în vârsta îmbrăcat la costum ținea în mână o pancardă cu numele nostru.
— Cine e ăla, Jess?
— Să mă omori, că nu știu.
— Păi să mergem să vedem!
Diana mă trase după ea.
Bătrânelul se uită la noi și zâmbi.
— Bună ziua.
Eu și Diana ne uitam una la alta.
— Vorbiți română?
—Da, zise bătrânelul foarte zâmbitor.
— Eu sunt Jessy și ea e Diana.
— Eu sunt majordomul Fuo. Tatăl dumitale m-a trimis. Mergem?
— Unde?
—Acasă.
Ne-am urcat într-o mașină neagră. Se vedea că e scumpă. Deci în concluzie îmi țin mâinile acasă și nu fac vreo prostie așa cum am eu obiceiul.
Am ajuns în scurt timp în fața unei vile cu patru etaje. Exact cum o descrisesem.
— Wow. Spuneți-mi că locuim aici, domnule.
— Vorbiți-mi la pertu, vă rog.
— Atunci și tu să ne vorbești la pertu.
— Da, Jessy. Asta e vila în care veți sta.
Începu să ne facă turul. Diana se pierdu pe moment. Era absorbită de priveliște.
—Domnișoară Diana, veniți pe aici.
La parter e sufrageria, bucătăria și o baie. La etajul 1 sunt camere plus o terasă. Etajul doi cu o cameră cât 3 apartamente. Mult spațiu. Etajul 3 sala de jocuri, piscină, sala de sport/antrenamente/înregistrări, iar sus o gradină plină cu flori, o altă piscină exterioară și o scenă.
— Minunat. Și când vin cei de la Skillet? întrebă Diana curioasă.
— Skillet? Faimoasa trupa de rock?
— Exact aia!
— Nu vine aici. S-a schimbat planul, zise majordomul Fuo.
—Cum?
— Formația a plecat în America.
— Pf... Iar mi-ai făcut-o tata! Ridic mâna spre tavan în timp ce îl invoc.
— Deci o să fie pustiu.
— Nu. O altă trupă de băieți locuiește aici.
— Oh, minunat. Neinteresant.

Camera noastră arăta superb, foarte modernă și spațioasă.
Ne-am schimbat de haine.
Un zgomot ciudat provocă liniștea mormântală.
— Îmi e foame, spune Diana frecându-și burta.
— Și mie. Dar să îl sun pe Chris mai întâi.
Îl sun de pe skype cu video.
C: Hello.
J: Bună, Oppa.
C: Bună, Jess. Ai ajuns?
J: Da. Sunt în cameră cu Dadi. Voi? Ați ajuns acasă?
B: Bună, Jess și Diana! Se auzi din spatele lui Chris.
D: Bună băieți.
C: Ce faceți?
J: Ne-am acomodat...
C: Super. Și trupa aia de rock?
J: ...
C:Tata te-a păcălit, nu?
J:Bingo. A zis că a schimbat planul. La voi cum e?
C: Păi... Bine, cred. YoungGuk a compus versuri cum mama. DaeHyun a exersat ridicarea notelor în camera ta. Moon face acum pe duru. HimChan răspunde ca de obicei la duritatea lui Moon. Și Choi repetă dansul și cântă rap în sufragerie.
*Bună, Jess!* Țipă el din fundal.
J: Bună, Choi! Apropo Chris. Pe mine de ce nu m-ai anunțat că nu poți să mă duci în Seul? Hm?
C: Ce spui Moon? Vrei să te ajut? Vin acum. Trebuie să închid.
J: Chris!
C:Mă cheamă Moon. Are nevoie...
J: Te omor când te văd.
C: Și oppa te iubește! Pa.