Covenant (Vol. III)

Capitolul 17

  Capitolul 17
"Cât de lungi par nopțile pentru cineva ținut treaz de durere."

- Kay! Mai repede. Ai să întârzii la școală.

Aud glasul mamei și respir adânc în timp ce îmi leg șiretul adidasului, apoi am pornit jos, luând geaca și ghiozdanul din cuier.

Mama mă aștepta jos, alături de tata.
Am zâmbit la vederea lor. E prima dimineață în care îi văd așa împreună, una dintre cele mai frumoase. Adică cea mai frumoasă.
Nu mă pot abține să nu zâmbesc la gândul că familia mea e în sfârșit întreagă.

  - Ne vedem după ore.

Spuse mama și îi salut plecând. Ethan deja plecase.
Dimineața pleacă mult mai devreme de acasă pentru că merge să o ia pe Scarlett.

Venind vorba de ea, încerc când de mult pot să o evit. Aș fi un idiot dacă aș încerca să i-o fur fratelui meu.
Deși sunt, efectiv, îndrăgostit lulea de ea. De aspectul ei, de atitudinea și comportamentul ei...de absolut tot...
Încerc să îmi bag în cap ideea că nu e singura fată și trebuie doar să am răbdare să îmi treacă boala asta numită dragoste.
Nu cred că durează prea mult. Chiar dacă iubirea lui Ethan și Scarlett datează încă de 4 luni și ceva.
E doar pentru că...nu am o explicație concretă, sper doar că în cazul meu pasiunea asta nu poate dura exagerat de mult.
Tot sperând că într-o zi vei avea aproape persoana iubită mă plictisește.

Am nevoie doar de timp...

  - Mă bucur atât de mult pentru tine frate.

Spune Maxim tocmai când ajung lângă ei, fără să mă salute.

  - Mulțumesc frate. Datorită vouă.

Dau palma cu el și Charlie.

  - Astăzi vom trece pe la Troy. Vii cu noi?

  - Sigur.

  - Ce spune tatăl tău acum că și-a găsit familia?

  - E fericit. Suntem fericiți cu toți.

  - Chiar vreau să îi văd fața lui Kan când va afla că de fapt Adam Turner e viu.

  - Bună idee. Haide să trecem pe la el.

  - Avem școală...

  - Dacă am și contribui la ea...doar ne plimbăm ca fantomele pe aici fără rost.

  - Bine.

Ne-am îndreptat cu mașina mea spre docuri, locul meu preferat dintre toate.

Când am ajuns acolo, l-am găsit pe Jesse reparând ceva la mașina sa, fiind plin de vaselină și murdărie.
Nu se implică în curse și chestii, deloc, îi plac mașinile, însă nu cele de viteză.
Și când a aflat că noi suntem implicați în curse, a vrut să îl luăm cu noi la docuri.

Docurile RedSeattle sunt secrete. Adică nu chiar secret, însă destul de ferit de ochii persoanelor.
O suprafață bună din terenul nostru e acoperit de garaje unde se odihnesc mașinile noastre de mulți cai viteză când nu le folosim.
Cursele se organizează în diferite locuri, dar aici e cum s-ar spune "centrul".
Sunt nebuni, în special cei tineri, folosesc semne cu "drum închis" ca să oprească circulația și pe semnele cu limita de viteză sunt desenate X-uri roși.
Pe râul de lângă docuri se organizează curse cu scuterele acvatice.
Aici sunt activități multiple.

Că venind vorba de Jesse... tatăl meu a părăsit-o pe mama sa pentru noi. Nu sunt sigur că vrea să mai discute ceva cu mine. I-am destrămat familia.