*In drum spre casa cu Angel*
-Si esti innebunita dupa noul tau coleg?
-Nici vorba!
Ea crede ca ma minte pe mine, ah? isi zise Angel pentru sine. Erau pe o alee mai ingusta si nu era nimeni in jur. Angel o apuca de brat si o duse langa perete.
-Uita-te in ochii mei! spuse el hotarat.
-Obliga-ma!
Angel ii intoarse fata spre el:
-Esti innebunita dupa el, recunoaste!
-Nu sunt!
-Bine atunci...
Si zicand acestea Angel, pe care ingeresc suna numele lui, pe atat putea fi de rau sau cum se considera el: hotarat. O stranse si mai tare de barbie, sa nu poata sa-si miste gatul, se apropie usor si ramase asa cu ochii inchisi, zambind pentru sine, pret de cateva clipe dupa care se departa.
-Hmm.. deci asteptai sa te sarut.
Karin ii dadu o palma si spuse scurt ca nu.
-Esti salbatica azi! incepu Angel sa rada.
Stia ca a castigat batalia asta, pacat ca nu fusese nimeni imprejur sa ii vada victoria. Karin ramase cu o expresie de persoana care mai are putin si explodeaza de-a dreptul. Se afla undeva intre a-l strange de gat sau a-l taia in bucatele. Defapt, de ce nu ambele variante? Angel pufni in ras.
-Imi place fata asta a ta la nebunie! recunoscu el.
Karin vru sa ii mai dea o palma, dar baiatul o prinse si o trase mai aproape de el.
-Asta pentru ce a fost? Gata, stiu. Te oftici ca nu te-am sarutat! Trebuia sa spui asa de la inceput si rezolvam toata drama asta.
Karin se indeparta cu putere de el, cel putin acum cat era indeajuns de enervant sa poata face asta. Mai devreme, buzele acelea care ii zambeau, nici prea subtiri, nici prea groase i se parura apetisante. Iar el, nu intelegea exact ce l-a oprit sa o mai sarute. Poate era orgoliul prea mare sau poate ideea de a o vedea enervata ii suna tentant. Karin isi dadu seama ca reactionase prea mult in aceasta dupa-amiaza (terminasera orele la 1.30) si o lua inainte prefacandu-se ca nici nu-l cunoaste. Angel, insa, nu se simtea deloc ranit de aceasta decizie a ei. Radea in urma amintindu-si din nou si din nou scenele ca si cum ar fi apasat pe butonul de replay intr-un video player. Filmul acesta ii placea. Doar era personaj principal, iar ea, frumoasa care nega ca il place. Dar oare el ce simtea? Era sigur ca ea e innebunita dupa el. Cu noul coleg fusese doar asa un pretext, sa vada cum reactioneaza. Era clar ca ii pasa de el, si nu de cel nou, si avea intr-o zi sa isi dea si ea seama de asta.
P.S. Imi cer scuze pentru capitolul scurt dar nu prea am avut timp sa scriu. Am terminat cu bac-ul in sfarsit. Mi-am luat si timp sa-mi revin. In cateva zile maxim voi continua povestea cu mai multe capitole.
YOU ARE READING
Un strop de iubire intr-un ocean de sarcasm
RomanceO poveste intre doi adolescenti la liceu, care inafara faptului ca se prefac a fi ba prieteni foarte buni, ba iubiti, nimeni nu stie de ura pe care si-o poarta unul altuia. Sunt oameni mai profunzi de atat, insa, ascunzand in sufletele lor sentiment...
