Un strop de iubire intr-un ocean de sarcasm

Capitolul 22 - Alegerea

** A venit vremea si pentru ultimul capitol. Acum imi pare rau sa o inchei, dar am zis ca acesta va fi ultimul si ma tin de cuvant. Nu l-am postat prea repede, pentru ca tocmai astazi l-am terminat, si sincer mi-a fost frica sa inchei povestea, nu stiam la fel ca personajele, ce final sa aleg. Pana la urma, am reusit sa scriu si ultimile cuvinte. Am scris cam mult, poate as fi putut sa pun actiunea in doua capitole, dar am preferat sa fie unul singur si sa nu va las in agonie inca pentru cine stie cat timp. Sper sa va placa, si daca nu era ceea ce vroiati, imi pare rau, mai mult nu s-a putut. Dar daca va place incheierea, va mai astept pe aici, nu se stie cand mai imi vine sa scriu iarasi ceva picant de iubire.

Lectura placuta si multumesc pentru toate voturile si comentariile voastre! **

  ------------------------------------------------------------------------------------------------------

*Peste doi ani - vara*

-Nu pot sa cred!exclama Karin.

-Am luat bac-ul!! Iti dai seama?completa Maria.

Karin isi imbratisa prietena si complotara amandoua cum sa le faca in ciuda celor pe care ii urau si au luat mai putin ca ele. Iulie venise in sfarsit si nenorocitul de liceu si de bacalaureat se terminara in sfarsit. De cand cei doi verisori disparura din peisaj impreuna cu Larisa, Karin renunta un pic la personalitatea ei complicata. Nu mai mintea asa de mult, era sincera cu Maria si nu mai inventa scuze ciudate cand chiar nu era cazul. Nu o mai ura si renuntase la Daniel, la Angel si la Fernando. Descoperi ca ei erau cei care ii stateau in cale de fapt si nu ea le face viata imposibila, ci invers.

-Ar trebui sa dam o petrecere!zise Maria.

-Alta? Dupa fiecare proba stupida ai zis asta!

-Dar imi plac petrecerile!

-Stiu, Maria, dar...

-Acum chiar ar trebui!o intrerupse ea.

-Bine, asa e. Dar sa nu fie ceva mare. De exemplu o petrecere in pijamale cu fetele.

-Ce fete?

-Fetele cu care ne intelegem bine...Karin facu o pauza.

-Exact, adauga Maria. Care ar fi alea?

-Bine, iesim in club.

Cand iesira din curtea scolii unde se afisasera rezultatele, dadura nas in nas cu Daniel. Karin merse la el si-l imbratisa calduros, pe cand Maria statu pe loc si zise doar „buna”. El avea doua buchete de flori, ambele erau foarte colorate si desi Mariei ii placeau florile nu putu sa stie cum se numeau toate.

-Nu vreau sa va lingusesc sau ceva, dar astea sunt pentru voi, le inmana Daniel buchetele. Cred ca meritati dupa toti anii astia de tortura.

Fetele fura de acord cu el. Stabilira sa mearga la o cafenea sa mai vorbeasca. Cand ajunsera, Daniel isi lua un suc, Maria prefera ceva fara acid si Karin isi comanda o cafea.

-De cand bei cafea?se mira Dany.

-De anul asta. Stii momentul ala cand ramai pana la 12 noaptea sa inveti?

-Nu prea. Nu l-am practicat prea des, rase baiatul. Iar tu, de cand nu bei cafea?

-Tot de anul asta, rase Maria. Nu mai puteam sa dorm ca lumea, asa ca am renuntat pentru o perioada.

Karin se gandea de ce acum fix cand toate pareau a fi linistite, a trebuit sa apara unul din ei. Apoi isi scoase un pachet de tigari, ii dadu una Mariei si-l intreba si pe Daniel daca vrea, care facu niste ochi mari si se pregatea sa zica ceva, doar ca Maria il opri. Se gandea de ce acum fix cand toate pareau a fi linistite, a trebuit sa apara unul din ei?