Partea 15

353 16 9
                                    

Stateam si o priveam. Era atat de dragalasa. Somnul ma cuprinde si pe mine incet, incet. M-am intins incet fara a face prea mult zgomot, pe cele  doua scaune. Era incomod dar as suporta asta pentru ea. Pentru viata mea. O iubesc mai mult ca propria-mi viata. Simteam cu ochii mi se inchid. Dimineatra ma trezesc si cobor pentru a-mi lua o facea. Cand m-am intors am vazut ca inca dormea. Doctorul m-a oprit si mi-a spus ca azi va putea pleca acasa. Rana nu se agravase. Intru in salon, iar ea era treaza. Nici macar nu se uita la mine. 

J: Stii?! Doctorul a spus ca vei putea merge acasa azi.

E:.....-

J:(dupa 5 minute)* Nu ai de gand sa vorbesti?

E:...-

J: Bine! Atunci ma vei asculta pe mine. Stiu ca am gresit si ca sunt su viu fii intotdeauna un mare dobotoc pentru ca am ranit o asa fiinta ca tine. Si nu numai odata ci de nenumarate ori. Stiu ca probabil nu vrei sa ma mai vezi, dar eu vreau sa-ti demonstrez ca eu inca te mai iubesc. Si aseara... nu ar fii trebuit sa ma supar. Si faptul ca ai venit pentru a-ti cere scuze demonstreaza ca si tu ma iubesti, Nicole! Sa stii ca nu am facut nimic cu roscata aia. Iti jur. Si chiar imi pare rau!(il intrerup)*

E: Stii Justin?! M-am saturat sa te tot iert. M-am saturat sa-mi spui lucruri neadevarate, Vrei sa stii si care ar fi alea:,, Iti promit ca nu te voi mai rani niciodata'! ,, Te iubesc, Nicole!''  ,, Eu am incredere in tine acum vreau ca si tu sa ai in mine!'' ,, Daca ti s-ar intampla ceva nu mi-as ierta-o!'' Stii! De toate astea sunt satula pana peste gat. Mi-au ajuns. VReau sa pleci si sa  ma lasi singura. Nu vreau  sa te mai vad. Si stii de ce? Pentru ca nu te mai iubesc! Da ai auzit bine. Acum te rog sa pleci. Usa e acolo(aratand cu degetul)*

J: Nicole!(face o pauza)* Nu cred. Nu cred ca tu nu ma mai iubesti. Dupa tot ce a fost intre noi!? Eu cred ca spui asta doar pentru ca esti suparat pe mine, dar iti va trece!

Normal ca inca te iubesc dar nu am curajul sa ti-o mai spun. Imi e teama ca ma vei rani din nou. Am suferit destul. inima mi se rupe in mii de bucati dar nu trebuie sa-ti arat asta. Tu nu trebuie sa vezi asta. Nu trebuie sa vezi ca ma doare.

E: Pleaca! ACUM!(tip)*

Justin isi i-a lucrurile si pleaca, iar eu incep sa plang. Il iubesc. Chiar il iubesc dar nu mai pot trece din nou prin asa ceva. Mi-a ajuns. In cateva ore Adda va fii aici. Voi ajunge acsa si imi voi incepe o noua ,,viata''. Vorbeam de lup si lupul la usa.... Adda era in fata usii uitandu-se la mine. Shane mi-a luat bagajele si am plecat spre casa. Adda a insistat intruna sa ramana. Dar nu. Aveam nevoie sa fiu cateva zile, luni, poate chiar ani singura. Mai bine as sta ca vecina Doddy. E singura si are 68 de pisici. Incerc sa atipesc cand telefonul m trezi. Era mama. Oare ce mai vrea si femeia asta?!

M: Hei! Ce faci? 

E: Bine!

M: Ce  s-a intamplat? Nu esti bine!

E: BA da mama. (o mint, mereu are drepatete dar nu puteam sa-i spun tot ceea ce s-a intamplat. Cel putin nu la telefon)* Ma doare umpic capul.

M: Sigur?

E: Da! Dar de ce ai sunat?

M: Ai uitat? Azi venim acasa.

E: Aaa.. da.. vorbim cand vii. Vreau sa dorm.

M: Bine somnoroas-o! Te iubesc!♥

E: Si eu, mom!(ii inchid si adorm)*

~PERSPECTIVA LUI JUSTIN~

Stii Justin?! M-am saturat sa te tot iert. M-am saturat sa-mi spui lucruri neadevarate, Vrei sa stii si care ar fi alea:,, Iti promit ca nu te voi mai rani niciodata'! ,, Te iubesc, Nicole!''  ,, Eu am incredere in tine acum vreau ca si tu sa ai in mine!'' ,, Daca ti s-ar intampla ceva nu mi-as ierta-o!'' Stii! De toate astea sunt satula pana peste gat. Mi-au ajuns. VReau sa pleci si sa  ma lasi singura. Nu vreau  sa te mai vad. Si stii de ce? Pentru ca nu te mai iubesc! Da ai auzit bine. Acum te rog sa pleci. Usa e acolo. Cuvontele ei imi sfasiau inima. Nu cred ca toate astea sunt adevarate. Dra daca e asa a decis. Daca ea asa considera ca e mai bine pentru noi! Sau pentru ea. Daca ea e bine, fericita mereu cu zambetul pe buze si eu sunt la fel. Nici acum nu pot realiza ce s-a intamplat intre noi. Totl s-a dus pe apa sambetei. Iubirea noastra. Sincer chiar as merita asta insa trebuie sa discutam. Trebuie doar sa gasesc momentul potrivit.

Love or hate? *In curs de Editare*Место, где живут истории. Откройте их для себя