9

751 50 5
                                    

Cu ochii închişi şi maxilarul încleştat gata de impact am stat preţ de câteva clipe, numai că în loc de o palmă zdravăna mâna lui s-a aşezat pe ceafa mea şi m-a tras spre el, lipindu-mă la propriu de trupul său bine sculptat. Se apleacă spre mine şi înainte să realizez ce vrea sa facă, buzele lui se lipesc de ale mele într-un sărut haotic, apăsat şi plin de nervozitate.

Îmi dă drumul după câteva secunde şi face câţiva paşi în spate menţinându-şi privirea fix asupra mea. Zâmbeşte amar şi-şi lăsă uşor capul pe spate.

Sunt confuză, al naibii de confuză, dar mai ales speriată, dar nu speriată de faptul că mi-ar putea face rău, speriată de faptul că nu ştiu ce în capul lui, nu ştiu cum să fac faţă la asta, la jocul lui. Mereu am fost eu cea care l-a indus în eroare, mereu am fost eu cea care făcea oamenii să se simtă inconfortabil şi nesiguri, nu el, şi asta mă sperie. Mă sperie modul în care s-a făcut schimbul aceste nebunesc de roluri.

- Doamne nu plânge, spune şi eu îmi trec mâinile uşor prin păr semn al frustrări.

Nu plâng, cum să plâng? Îmi trec degetele peste curbura obrajilor doar pentru a simţi lacrimile de pe fata mea. Îmi ridic uşor privirea spre el şi înainte să conştientizez ce face mă trage într-o îmbrăţişare plină de dragoste şi compasiune, într-o îmbrăţişare cum numai el ştie să-mi ofere.

- Mă sperie, murmur cu capul în pieptul său. Mă sperie schimbul ăsta de roluri.

- Ce schimb de roluri? Întreabă şi mâna lui îmi mângâie spatele.

- Schimbul ăsta, în care eu devin cea neajutorată şi tu mă faci să mă simt nesigură, spun şi el oftează.

- Nu ar trebui să te sperie, murmură, mereu ai fost cea neînfricata în chestia asta, adaugă şi eu mă dezlipesc de la pieptul său.

Îmi ridic puţin capul astfel încât să-l pot privii în ochi şi clipesc repede preţ de câteva secunde. Îmi scutur putin capul când privirea îmi cade pe buzele sale mari şi cărnoase deoarece nevoia dar şi dorinţa de a le simţii presate peste ale mele creşte cu fiecare secundă. Închid ochii şi respir zgomotos în timp ce-mi duc mâna spre obrazul lui. Îşi lăsă capul în palma mea şi trec cu degetul mare peste buzele sale în timp ce micesc spaţiul dintre noi. Respiraţia îmi devine agitată în secunda în care el îşi lăsă capul puţin în jos şi respiraţia lui caldă se loveşte de pielea gâtului meu făcând-o de găină. Îmi umezesc buzele înainte de a le presa peste ale sale într-un sărut simplu şi apăsat. Dau să mă retrag dar mâna lui se poziţionează pe spatele meu şi mă presează iarăşi de trupul său în timp ce cealaltă mână i se aşează pe obrazul meu forţându-mă să continui sărutul.

Buzele mi se mişca sincron cu ale sale preţ de câteva secunde, până să simt nevoia de o gură sănătoasă de aer. Îmi las palma sa se aşeze pe pieptul său şi mă desprind din sărut împingându-l în acelaşi timp de lângă mine.

- Ce e Channon? Întreabă Colin şi eu îmi ridic privirea spre el.

- Nimic, murmur şi-mi cobor iarăşi privirea.

Nu suport să-l privesc în ochi. Nu acum când mă simt al naibii de mică şi de neajutorată. Comportamentul său mă face să mă simt atât de confuză şi de nesigură. Trebuia să mă certe, să urle la mine şi tot pachetul nu să mă ia în braţe, să mă sărute. mă derutează şi ce e mai rău e că nu-mi amintesc să mai fi reacţionat aşa până acum, căci situaţii asemănătoare au mai fost, şi încă nici măcar atât de grave ca aceasta, având în vedere că e vorba de Kobe, şi a reacţionat de milioane de ori mai urât decât o face acum.

Sărutul Diavolului ✅Where stories live. Discover now