Frânturi De Adevăr

Capitolul 28. Dovezi

   Ajung din nou în spatele casei părăsite, cu mașina.

   Mă căiesc că nu am luat cu mine niște mănuși. Ar fi fost perfecte. Încep să caut prin mașina lui Ryan după o pereche de mănuși. Până la urmă, e Ryan. Avea după el o sfoară și un briceag, sigur are și o pereche de mănuși rătăcită pe aici.

   Da, din păcate, nu are.

   Nu-mi vine să cred că voi ascunde un cadavru - cadavrul celui pe care chiar eu l-am omorât - cu mâinile goale. Exact așa cum am stors și viața din el până la ultimul strop.

   Am deschis portbagajul și mi-am recalculat opțiunile.

   Ce să vezi? Nu aveam nimic de calculat la ele.

   Am încercat să fac câțiva pași către Ryan și-mi părea că picioarele nu mă ascultă.

   Imediat ce am reușit să fac câțiva pași, m-au cuprins fiorii de la apropierea cruntă dintre mine și... greșeala pe care am comis-o.

   Nu pot s-o fac.

   Haide, Charlie. Ai răpit oameni, ai furat, ai luat parte la afaceri de tot felul, ai cumpărat servicii de pe piața neagră, ai făcut multe lucruri rele. Tipul cu certificatul de naștere încă te caută, nu i-ai mai trimis banii. Individul care a făcut rost de un pașaport fals a primit o țeapă de zile mari din partea ta, ai trimis numai jumătate din sumă, rămăseseși fără bani pe atunci. Te-ai folosit de gardian, de Greg, să-ți facă rost de bani și haine pentru a putea ieși prin oraș în altceva decât hainele de prizonieră și omul a fost destul de îngăduitor încât să-ți lase încă timp să-ți plătești datoria. Poți să mai adaugi un păcat la toate astea, Charlie! Haide, poți să scapi și de data asta!

   Motivația mea e una mai rea decât ilegalitatea de azi, dar ajută... mai mult sau mai puțin. Mă simt cumva superioară păcalind oameni.

   Charlie, o faci pentru familie.
   Pentru familie.
   Pentru Olivia.
   Voiai să-ți vezi fiica.
   Pentru Olivia, Charlie.

   Nu poți permite să ajungi din nou la închisoare.

   Fă-o pentru Olivia.
   Are nevoie de o mamă.

   Nu o să ajung de unde am plecat. Pentru fata mea fac asta. Nu și-a cunoscut mama cu adevărat până acum 3 săptămâni și nu o poate pierde din nou.

   Mi-am neglijat familia până acum.

   Voi schimba asta.

   Olivia și Adam nu meritau un tată ca el sau mame ca mine și Nadia.

   Bine, Ryan e tată pentru Adam doar la modul că a fost acolo când a avut nevoie (sau cel puțin așa s-ar zice). Nu vreau măcar să-mi imaginez ce reacție o să aibă când îi spune mă-sa. Minciuna trebuie să meargă până la capăt. Nu permit să-mi fie perturbați oamenii din cauza atracției, iubirii sau altor sentimente ce țin de dragoste. Vor afla la momentul potrivit.

   E greu de crezut că secretul e păstrat și în ziua de azi.

   Orice copil merită un părinte, dar nu orice părinte merită un copil.

   Suntem mame groaznice.

   Mi-am băgat ceva în ea de frică și l-am târât până lângă mașină, apoi l-am aruncat în portbagaj cu greu. E cu mult mai masiv decât mine. Nici nu știu cum l-am dovedit.

   Închid portbagajul aruncând o ultimă privire spre trupul acela fără suflare care a fost plin de viață cu 43 de minute în urmă - exact câți ani avea.