Doamna Soldaților - Vol.2 Saga "Belgravian Hearts"

Inelul familiei

- Tapetul ăsta alb cu flori roz vreau să fie pus în camera de pe colț. Și scrinul acela lung, din lemn, trebuie vopsit în alb. Nu, covorul poate să rămână, dar trebuie curățat. Și la vitrina din bibliotecă s-a desprins geamul. Trebuie înlocuit înainte să cadă cuiva în cap.

În timp ce dau indicații valeților, Ralph mă privește filosofic dintr-un fotoliu, lăsând la o parte cartea pe care o citește, și ochelarii care îl fac chiar mai atrăgător.

- Ia te uită la tine! exclamă mulțumit. Jumătate de zi, și deja ai pus toate planurile la punct. Bravo! Ce să zic? Aproape că m-aș însura și eu.

- Chiar ar trebui să te însori, îl sfătuiesc zâmbind. E păcat de tinerețea ta să rămâi burlac toată viața.

- A, nu, mulțumesc! Căsătoria nu e pentru mine. Sunt prea leneș și îmi place prea mult să mă distrez. Atâta mi-ar lipsi, o nevastă și duzina de plozi agățați de picioarele mele!

Se strâmbă disprețuitor, împingându-și pe nas ochelarii lui sexy, în timp ce reia lectura.

Ridic din sprânceană, citind coperta cărții.

- Miracolul nașterii, între știință și magie? Cam romantic pentru cineva care nu suportă duzina de copii plângăcioși.

- Cine a spus că nu-i suport? protestează el amuzat. Îmi plac foarte mult copiii, dacă nu sunt ai mei. Știi, cred că rolul de unchi mi se potrivește mult mai bine. Și cum Joanna nu se grăbește, vă rog să puneți osul la treabă și să-mi livrați un nepot cât mai repede cu putință.

Simt că-mi ia fața foc, și înțeleg că m-am înroșit după rânjetul larg care-l afișează.

- De preferabil un băiat, continuă el să mă șicaneze. Știi tu, să-l învăț cum să fie deștept, educat și cuceritor.

- Mulțumesc pentru servicii, Ralph.

- Nu mă supăr nici dacă e fată. Cu genele voastre combinate, va arăta ca o zeiță. Doamne, parcă văd șirul de băieți pe care trebuie să-i pocnesc ca să-mi lase nepoata în pace!

- Ce imaginație ai!

- Deci, ca să rezum, orice faceți e bine, numai să faceți repede și eficient.

Vocea din coridor ne întrerupe interesanta discuție.

- Da, Ralph, mulțumim pentru sugestiile necerute! Te asigur că intenționăm să îmbogățim această familie cu o mulțime de mici soldăței și croitorese.

Vocea lui James mă face să mă îmbujorez și mai tare. Doamne, ce e cu mine? Nu-mi pot scoate din cap imaginea unor mici băieți cu ochi albaștri, umblând prin casă cu săbii de lemn la brâu. Mi se pare cel mai dulce lucru pe care l-a spus James până acum.

Îi simt parfumul când ajunge în spatele meu și se apleacă, sărutându-mă în spatele urechii.

Inima mi-o ia rapid la goană când buzele lui delicioase îmi alunecă ușor pe gât, într-un sărut prelungit.

- Bună! îmi susură la ureche. Ai supraviețuit zilei de azi fără avansuri din partea domnului Ralph Cromwell?

Fratele lui își împinge ochelarii pe nas rânjind.

- Fii liniștit! Soția ta drăguță mi-a refuzat serviciile foarte ferm. Aparent, consideră că te descurci excelent în dormitor.

James scoate un sunet între râs și geamăt, care îmi ajunge până în pântec, trezindu-mi la viață toți nervii din corp.

- Ar trebui să te însori, Ralph. Ai o problemă gravă dacă toate conversațiile tale ajung la oferirea de servicii gratuite.

- Ai fi uimit să afli câte cliente am, mormăie Ralph râzând. Oricum, nu m-ai auzit? Tocmai îmi ofeream serviciile de unchi. Sper că le luați în serios.