Scar [H.S] - Tradusă

34. Villain ✔

                      34. Villain [Ticălos]

"Deci asta a mers bine." Spun lăsând afară un râs nervos.

Harry îmi trimite o privire nervoasă înainte să-şi întoarcă spatele la mine şi să înceapă să meargă spre dulapurile lui trăgând afară nişte haine.

Niall a plecat acum un minut cu promisiunea că nu va spune nimănui că sunt aici şi am încredere în el. Poate că noi nu am fost foarte apropiaţi dar îl ştiu destul de bine încât să ştiu că este o persoană foarte loială. El nu ar înjunghia spatele cuiva.

"Putem avea încredere în el, ştii? Îl cunoşteam pe Niall de când eram mică şi ştiu că-i pasă de mine, deci poate ar trebui să te opreşti din a-ţi face atâtea griji-" Spun dar sunt întreruptă când el lasă afară un mârâit zgomotos, apucând o vază de pe una dintre mese şi aruncând-o în întreaga cameră, lăsând-o să se spargă în perete şi nimicindu-se în mii de bucăţi.

Harry pare furios. Mult mai rău decât în seara în care a distrus întregul dormitor. Maxilarul lui este încleştat, dinţii scrâşnesc, faţa roşie şi pumnii strânşi pe lângă el. El arată ca în acea noapte, dar aici este o diferenţă. De data asta se uită la mine.

"Taci dracu' din gură, vrei?! Nu-mi pasă cine dracu' e, nu putem avea încredere în el! Dacă nu ai fi fost o fată aşa stupidă ai fi ştiut că el o să iese şi o să spună tuturor unde eşti! Este doar o chestiune de timp până când poliţia să apară şi să te ai de lângă mine!" El ţipă.

Stau îngheţată în locul meu când el se mişcă mai aproape de mine, lacrimile începând să se formeze în ochii mei şi nu sunt sigură de ce. Poate fi din cauza că mi-a spus stupidă sau pentru că ce a spus ar putea fi adevărat sau ar putea fi un al treilea motiv care ştiu că-l va răni dacă-l voi spune cu voce tare.

Poate pentru că sunt speriată de el.

"Eşti aşa naivă dracului, crezi orice îţi spune lumea! Trebuie să te trezeşti şi să realizezi că nu toată lumea este aşa amabilă cum eşti tu! Acolo sunt o grămadă de ticăloşi în lumea asta şi uneori chiar persoana cea mai apropiartă de tine se transformă într-unul! Tu nu poţi să ai încredere în fiecare persoană pe care o întâlneşti, Felicity! Nu aşa funcţionează!" El ţipă în faţa mea făcând lacrimile să ţâşnească în sfârşit din ochii mei.

"Eu-eu nu am încredere în toată lumea." Mă apăr, vocea mea venind foarte sufocată şi mică.

"Oh chiar?! Atunci de ce nu-mi spui în primul rând cum ai sfârşit fiind răpită?! Ştiu cum lucrează tipii în prostituţie! Ei păcălesc fete naive să iasă cu ele! A fost aşa şi cu tine?! Ai fost destul de stupidă încât să ai încredere într-un străin şi să fii răpită! Asta spune o grămadă despre tine dracului!"

"Opreşte-te te rog." Implor încet simţindu-mi inima fiindu-mi smulsă din piept.

Harry înseamnă mult pentru mine şi doare să-l aud vorbind aşa cu mine. Mă simt prost şi ruşinată. Deja ştiu că am făcut o greşeală colosală, dar el nu trebuie să mi-o arunce în faţă. Fiind ţinută departe de oamenii pe care îi iubesc doare deja o grămadă. Singurul lucru bun din a sta aici este iubirea pe care am primit-o de la Harry, sau cel puţin asta este ceea ce am crezut.

"Să mă opresc din ce?! Spunându-ţi adevărul?! O să fii luată de lângă mine acum şi toate astea din cauză că ai ales să ai încredere în acel nenorocit!" El ţipă din nou.

Îmi şterg obrajii cu spatele mâinii mele, aplecându-mi capul pentru a mă uita la el cu bărbia ridicată.

"Ei bine poate să fiu luată de lângă tine ar fi mai bine. Cred că este aproape clar că şi tu m-ai minţit."

Nervozitatea imediat dispare de pe faţa lui când cuvintele îmi părăsesc gura, o combinaţie de îngrijorare şi tristeţe acaparându-i trăsăturile.

"La ce te referi?" El întreabă încet de parcă nu ar şti deja răspunsul. Răspunsul care aduce foarte multă durere în inima mea.

"Nu mă iubeşti. Mi-ai spus asta doar pentru că nu ai vrut să plec cu Niall." Suspin, lacrimile alunecând în josl obrajilor mei când în sfârşit spun cuvintele cu voce tare.

"Prinţeso." El spune delicat, cu o încrunatre pe faţa lui când face un pas mai aproape de mine, deschizându-şi braţele pentru mine.

Pentru prima dată îl resping, luând un pas mai departe de la persoana pe care am lăsat-o să mă îmbrăţişeze de aşa multe ori săptămâna trecută.

Poate are dreptate. Poate am încredere în oameni prea uşor, motiv pentru care sunt în această situaţie de prima dată. Motiv pentru care am lăsat un ticălos să mă îmbrăţişeze şi să mă atingă şi să mă sărute. Sunt doar la fel de tâmpită cum a spus el.

"N-nu. Nu mă atinge. Nu mai vreau să mă atingi." Mă sufoc printre suspinele mele, întorcându-mă şi mergând spre baie.

Sunt oprită când o mână este înconjurată în jurul taliei mele, întorcându-mă şi trăgându-mi corpul în pieptul lui. Un braţ înconjurându-se în jurul taliei mele şi ţinându-mă pe loc.

"Poate că nu sunt un bărbat foarte bun, dar nu aş minţi niciodată despre iubirea mea faţă de altă persoană. Niciodată nu am falsificat vreunul dintre sentimentele mele pentru tine şi niciodată nu o voi face. Când ţi-am spus că eşti lumea mea nu am minţit. Eşti singura persoană care contează pentru mine. Singura persoană pentru care m-am deschis de când aveam doisprezece. Dacă te pierd acum, nu aş avea motive pentru a continua. Nu-mi pasă de compania mea, nu-mi pasă de banii mei. Tot ce-mi pasă eşti tu şi fericirea ta. Poate că nu o crezi, dar chiar te iubesc, Felicity. Te iubesc aşa mult că doare. Te rog nu te distanţa de mine."

Toţi pot veni şi să vorbească aşa. Toţi pot să facă o minciună pentru a obţine ce vror. Dar nu toţi îşi pot falsifica sentimentele. Nu toţi pot minţi despre a iubi pe cineva în timp ce au lacimi în ochi. Nu toţi pot părea aşa răniţi ca Harry chiar acum. Şi de asta cred că îmi spune adevărul. De asta cred că iubirea lui pentru mine este reală.

Îmi duc mâna liberă la faţa lui, ducându-mi degetul sub ochiul lui şi prinzând o lacrimă căzută. El se relaxează puţin sub atingerea mea, dar încă pare foarte tensionat. Este clar că sunt o grămadă de lucruri ce-i trec prin minte chiar acum. O grămadă de gânduri rele.

"Sunt aşa speriat că o să te ia de lângă mine. Toţi pe care i-am iubit au fost luaţi de lângă mine. Nu mai pot rezista să pierd pe încă cineva." El admite.

"Ei nu mă vor lua de lângă tine, okay? Şi chiar dacă o vor face, îmi voi găsi drumul înapoi la tine. Eşti eroul meu, Harry. M-ai salvat din locul acela oribil şi nu ai nici o idee cât de recunoscătoare sunt pentru asta." Spun întinzându-mă şi plasând un sărut pe buzele lui înainte să continui.

"Nu ştiu prea multe despre iubire, dar ştiu că este ceva magic între noi. Ceva cu care am încerat să mă lupt la început, dar imediat ce ţi-am dat o şansă am realizat cât de special eşti pentru mine. Am realizat că este bine aici cu tine unde este locul meu."

Harry nu spune nimic când plasează o mână gentil pe obrazul meu aplecându-se în jos, odihnindu-şi fruntea peste a mea în timp ce se holbează adânc în ochii mei. O şoaptă părăsindu-i buzele.

"Şi locul meu este lângă tine."

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~