❁Jungkook nu a răspuns la întrebarea lui, dar acel lucru nu l-a oprit pe Taehyung. Prin urmare, în următoarea zi, după ce a terminat tura lui la cafenea, s-a dus la apartamentul lui și și-a pregătit bagajele, sub ochii șocați ai lui Jisung și i-a spus prietenului său că se va muta timp de câteva săptămâni.
Bineînțeles, Jisung era contrar acelei decizii și credea că prietenul său cel mai bun a tras ceva pe nas sau că, pur și simplu, a înnebunit. Apoi, când Taehyung i-a spus că se va muta acasă la Jungkook... păi, Jisung a început să enumere toate motivele pentru care prietenul nu ar fi trebuit să facă acel lucru; a făcut-o țipând. Taehyung l-a ignorat fără să își facă prea multe probleme și, după ce l-a asigurat pe prietenul său, spunându-i că nu avea de ce să se preocupe, a plecat.
L-a așteptat toată ziua pe Jungkook, în fața scărilor blocului acestuia și frica îl mânca de viu. Putea să se afle oriunde, chiar și cu cineva: lucru care, într-adevăr, nu trebuia să îl intereseze având în vedere că el nu avea nicio relație cu cenușiul.
Atunci când Jungkook a ajuns era șapte seara, iar Taehyung tremura precum o frunză. În ciuda faptului că șatenul își dorea să îl întrebe unde dracu' a fost toată ziua, a tăcut din gură, amintindu-și încă o dată că el și Jungkook nu erau într-o relație. În orice caz, băiatul mai mare a oferit un răspuns întrebărilor și ideilor lui din cap. A fost ocupat cu niște cursuri: acea lămurire l-a făcut să se liniștească instantaneu.
— Ce faci aici? l-a întrebat, aruncând o privire asupra bagajului său.
— Ei bine, eu... Mă gândeam să rămân la tine pentru o vreme, a murmurat stânjenit, începând să se gândească doar în acel moment că, probabil, a acționat cu un pic prea multă impulsivitate.
— Nu ar trebui să te gândești pentru că apoi îți vin în cap aceste idei stupide, a pufnit băiatul cu păr gri, privindu-l ca și cum în fața lui se afla cea mai proastă persoană din lume. Întoarce-te acasă la tine.
— Dar... Deja am pregătit tot.
— Nu este problema mea, a ridicat din umeri și, în ciuda faptului că Taehyung știa că a fost mult prea impulsiv și că nu ar fi trebuit să hotărască de pe-o zi pe alta să se mute, deja a luat decizia, iar dispoziția proastă a lui Jungkook cu siguranță nu l-ar fi oprit.
— Păi... acum este problema ta, a răspuns, lăsând să cadă la picioarele lui Jungkook bagajul său și furând cheile de la casă din mâinile acestuia. Jungkook a rămas să îl privească șocat pe scară și și-a revenit din tranșă doar atunci când Taehyung l-a chemat. Și-ar fi dorit să țipe pentru a-i spune să plece și că era enervant, dar ceva înăuntrul lui i-a spus să nu o facă, așa că a recuperat de pe jos geanta șatenului și l-a urmărit până la lift.
VOCÊ ESTÁ LENDO
✯ Soulmate | kookv [✓]
Fanfic✈︎kookv࿓ finalizată☁︎︎ ✐jungkook+taehyungෆ ➪❝ Dacă aș fi beat nu aș reuși să înțeleg nimic și probabil că aș dormi deja pe canapea împreună cu Minki... dar nu sunt, nu sunt beat și văd cum te-ai înroșit, simt respirația ta greoai...