După ce am mâncat o porție buna de friptură, am senzația că sunt un balon pe punctul de a pocni. De mult nu am mai avut o asemenea pofta de mâncare. În momentul de fata nu aveam chef de antrenamente așa ca ce ar fi sa îl mai las pe Noah sa aștepte?
În drumul spre sala de sport trec pe la bibliotecă. Nu mai trecusem prin zona de când s-au terminat meditațiile cu Noah. Toate lucrurile de pe aici îmi aduc aminte de Noah? Off !
Îmi iau câteva cărți care mi se par mai interesante și mă întorc în cameră. Citesc vreo jumătate de oră până aud un ciocănit în ușă.
- Cine ești și ce vrei? ! țip eu.
Îmi era prea lene sa mă ridic din pat și sa deschid ușa.
- Vii la antrenamente odată? întrebă Noah.
În tonul lui se putea citi enervare. Îmi place sa îl enervez. Ar trebui sa o fac tot mai des. Rânjesc la acest gând. Am sa îl fac sa ajungă la spitalul de nebuni. Asta chiar ar fi ceva.
-Nu am chef azi, strig la el și pot auzi cum oftează de pe partea cealaltă a ușii.
- Dacă nu vii în cinci minute intru și te iau pe sus. Iar dacă ușa e încuiată, credema, ca o sparg, spuse el pe un ton calm.
- Sa te văd, îl provoc eu.
Îl cred în stare sa vina și sa mă ia pe sus. Dar oare ce vor zice ceilalți elevi și profesori? Cat despre spartul ușii nici nu este nevoie, ușa este descuiata. Dacă el ar ști asta pun pariu ca ar fi intrat de mult. Încep sa râd și cred ca nu a fost o idee prea bună sa beau acea bere dimineață. Ridic din umeri nepăsătoare și mă întorc la cărțile mele.
-Bun, dacă tu nu vii la antrenamente eu am altceva de făcut.
-Sa corectezi lucrările elevilor? îl întreb eu .
- Sa găsesc o elevă dornică sa împartă câteva minute cu mine.
O altă iubită? ! Asta nu se poate. Eu trebuie sa fiu singura. Mă îndrept spre ușa impleticindu-ma pe propriile picioare.
- Ce vrei sa spui ?! spun eu privindu-l chiorâș.
- Așa deci, ești geloasă, râse el.
- Ba nu.
-Ba da, zice el dar eu clatin din cap în semn de nu.
-Bine , atunci eu pot sa plec la club. Acolo voi găsi pe cineva sa îmi țină companie, spuse el.
- Nu! tip eu.
- Dar ai spus ca nu ești geloasă, spuse el cu un glas inocent.
- Nu sunt, ba da. Off la naiba! Nu îmi mai răstălmăcit cuvintele.
Mă uita el cum afișează o fată angelică. Dacă el crede ca se pune cu mine și mă poate manipula, atunci se înșeală. Îl trag la mine în cameră și încui ușa sa nu fim deranjați.
Rânjesc în cel mai diavolesc mod de care sunt în stare. Nici nu știi cu cine te-ai pus. Dacă vrei război , atunci război vei avea.
Îl împing pe pat și mă urc pe el. Mă presez puțin de el și îl simt incordandu-se. Umflătura din pantaloni era evidenta și amenința sa îi crape pantalonii. Așa îl vreau. Excitat la maxim. Mai rânjesc încă data și mă apropii de gatul lui. Îi desfac cămașă și încep sa îl mușc ușor de gat. Cat de rău îmi pare ca nu am o pereche de cătușe. Trebuie sa remediez problema pe viitor.
Îmi plimb mâinile pe abdomenul lui și cobor cu săruturile tot mai jos. Îl aud scoțând gemete înfundate. Își pune mâinile pe fesele mele și mă strânge de ele afundandu-si degetele adânc.
Îi scot cravata de la gât și îi iau mâinile de pe fundul meu .
-Ce ai de gând sa faci? mă întreba el cu glasul răgușit de la emoții .
- Vei vedea.
Îi leg mâinile deasupra capului și apoi gandindu-ma mai bine i le leg de tablia patului. El se foieste sub mine dar nu el bag în seamă. După ce mă asigur ca legătura este destul de rezistenta îi mai dau un ultim sărut pe buze și mă ridic.
- Unde pleci? întrebă el.
- Sa mă plimb.
- Treci încoace și dezleagă-mă!
-Nu. Asta pățești dacă încerci sa îmi fii infidel sau sa mă controlezi. Sa iti intre bine la cap ca eu sunt cea care domină.
Arunc o ultima privire la opera mea de artă și rânjind ies pe ușa afară.
- Candice! îl aud pe Noah țipând după mine.
Îi va lua ceva vreme sa se elibereze. Poate am cam exagerat dar nu îmi pasă. Trebuia să îl învăț minte.
Lângă intrarea în clădirea cea mare stătea Davis. Când mă vede îmi zâmbește și îmi face semn sa mă apropii.
- Bună! îl salut eu.
- Bună.
- Ce faci aici? îl intreb eu.
- Aștept sa se rezolve problema niște acte. Dar tu?
- Am ieșit sa iau o gura de aer proaspăt. Ce ar fi sa stăm pe o bancă?
Ne așezăm pe cea mai apropiata bancă și începem sa trancamin despre campus și elevi. După o perioada de timp îl văd pe Noah ieșind furios din internat. Înghit în sec. Am dat de dracu' când mă prinde. Îi zâmbesc lui Davis.
Când Noah mă vede se îndreptă încoace cu viteza luminii scoțând fum pe nări. Mi se părea amuzant dar îmi reprim un râset . Când ajunge se oprește în fața noastră.
-Ce mai faci Shepherd? intreba Davis.
Mă uit curioasă la ei. Se cunoșteau? Poate Davis e elevul lui, dar par cam de aceiași vârstă. Și de când un elev se adresează așa unui profesor? Ridic dintr-o sprânceană.
- Nu prea bine. Te superi dacă o răpesc pe micuța ta companioană? Avem ceva treaba de terminat.
Davis se uită curios la mine iar eu ridic din umeri neștiutoare. Deși știam la ce se referă Noah . Știam care vor fi consecințele la năzbâtia mea, dar mi-am asumat orice risc.
Mă ridic de pe bancă și Noah mă prinde de braț. Îi ureaza la revedere lui Davis și mă trage după el.
- Au mă doare, mă plâng eu.
- Nu te mai plânge. Ar trebui sa te pun în genunchi și sa iti trag o mamă de bătaie ca sa te înveți minte. Dar nu o fac căci știu ca o fac degeaba la cât ești tu de încăpățânată.
Mă apuca rasul și nu mă pot opri. Noah se uita la mine cu o mutra nervoasă dar nu mă pot opri din râs. Cred ca ar fi momentul sa fiu ascultătoare, dacă nu vreau sa iau bătaie. Cel puțin pe moment.
-Dar nu tu ai spus ca vom juca jocuri? Eu doar am făcut ce ai spus tu.
E clar ca nu mă pot abține din al provoca.
Acesta marie la mine și mă împinge în sala de sport, după care închide ușa.
Prevăd ca după ce termină cu mine nu voi mai fi în stare sa mă ridic din pat.
Înghit în sec și pășesc în încăperea spațioasă plina de obiecte de antrenament. Noah mergea în spatele meu.
*
După aproape trei ore de alergat, bătut în saci de box, mers în mâini și stat cu capul în jos eram atât de obosită precum prevăzusem.
Noah doar stătea și zâmbea cu un zâmbet de triumf pe față. Ce vroiam sa îi dau un pumn dar mă durea prea tare brațul.
- Sper ca te-ai învățat și tu minte, spuse el.
- Desigur.
Pe moment. Stai sa îmi revin și vezi tu ce pățești. Îi arunc un zâmbet angelic și plec la mine în cameră.
Cred ca îmi ia zece minute sa ajung în dormitor meu. Mă trântesc pe pat și adorm de îndată ce închid ochii.
---------------------------------------
Iată un nou capitol! Sper sa va placă. Ați vrea o mica cearta intre cei doi sau sa las lucrurile continuie așa ? Am nevoie de părerile voastre.
Va iubesc ♡ :*:* :*