Sunt trezită de un rand de înjurături care vin din spatele ușii. Mă ridic și deschid ușa unde găsesc o Maddy nervoasă înjurând de mama focului.
-Ce ai pățit măi? Cu înjurăturile astea vei trezi și morții din mormânt, spun eu.
-Aseară după ce te-ai dus tu sa te culci,eu ca o proastă ce sunt am ieșit afară sa mă întâlnesc cu Louis iubitul meu. Și ghici ce?întrebă aceasta.
-În primul rand tu ai iubit?Și care e problema dacă v-ați întâlnit aseară?întreb și eu la rândul meu.
-În primul rand da,am iubit și în al doilea rand întâlnirile nocturne intre elevi sunt interzise. Tu de ce crezi ca fetele și băieții stau separat?
-Ca sa nu apară conflicte intre specii?întreb eu râzând în mod special ca sa o enervez.
-Nu am chef de glume Parker!tipă ea la mine și își strânge mâinile la piept făcând o mutra de copil razgaiat. Eu încerc sa discut cu tine ceva important iar tu iți bați joc de mine, halal prietenă mai ești.
-Bine, bine. Ce sa întâmplat așa de grav?
-Directorului nu prea îi place sa audă despre relații amoroase în incinta universității. Iar aseară când eu și Louis am ieșit împreună sa facem o plimbare am fost surprinși de cineva exact când ne sarutam.
-Pai ai spus ca ați fost la o plimbare, era noapte, poate nu va recunoscut acea persoana, spun eu.
-Ba mai mult de atât, ne-a făcut poze și eram în niște poziții nu tocmai decente.Am găsit astea la intrare în camera mea. Nu știu cîn le-a pus,spune Maddy întinzându-mi un plic în care se aflau pozele.
-Nu ai habar cine te urăște atât de mult încât sa iti facă rău?întrebeu.
-Habar nu am, dar dacă pozele astea ajung la director,ne vom alege cu o detenție de toată frumusețea, spuse Maddy.
***
Primele ore au fost groaznice, iar Maddy m-a stresant tot timpul cu afurisitele alea de poze.
Acum eram în pauza de masa la cantina și ne storceam creierii sa găsim o soluție pentru problema asta. Sau cel puțin Maddy încerca, eu sorbeam liniștită din sucul meu de mere aruncând priviri prin jur.
Privesc în dreapta și îl văd pe Noah cum se apropie de masa noastră. Se oprește în dreptul lui Maddy.
-Pot sa vorbesc ceva cu tine?o întrebă el.
Maddy îl privește câteva clipe surprinsă înainte sa dea din cap si sa se ridice. Se îndreaptă spre un colț mai liniștit și încep să vorbească. Nu pot auzi ce spun dar nu îmi fac griji, sunt sigură că Maddy îmi va spune tot ce au discutat.
Ea sta cu spatele dar după poziția ei rigidă ori este nervoasa ori șocată de cea ce i se spune. Pe fata lui Noah nu se poate citi mai nimic, dar cu siguranță este supărat după forma în care își da ochii peste cap. După vreo alte câteva minute Maddy se întoarce cu o fata șocată, de parcă ar fi văzut o fantomă.
-Ce s-a întâmplat?întreb eu.
-Pozele originale sunt la Noah, spuse aceasta dintr-o suflare iar eu cred ca am rămas cu o falca în aer iar cealaltă pe pământ.
-Poftim?!Dar cum e posibil așa ceva, întreb eu.
-Un elev i-a adus azi dimineață pozele ca sa le duca la director, dar fiind mult prea devreme , Noah le va duce după ore. Nu a vrut să îmi spună numele elevului. Trebuie să mă ajuți sa recuperez acele poze, și sa îl omor pe ăla care le-a făcut, îmi spuse Maddy.
-Ok, dar cum facem?întreb eu.
-Din câte știu eu Noah are curs ora asta la o clasă, noi ne vom strecura în biroul lui și vom pune mâna pe afurisitele alea de poze, îmi spuse ea planul.
-Dacă ne prinde suntem moarte, anunț eu.
-Nu se va întâmpla nimic dacă ne mișcăm repede și nu lăsăm urme.
-Cum spui tu, dar sa știi ca îmi rămâi datoare , spun eu.
***
Ne aflam pe coridor lângă ușa biroului lui Noah, eu ținem de sase în caz că vinea cineva iar Maddy se asigura dacă ușa este deschisa. Spre fericirea noastră era deschis.
Intrăm inuntru ca doua mici infractoare și închidem ușor ușă în urma noastră.
-Eu caut în dosarele de pe rafturi iar tu în birou, spuse Maddy.
Deschis sertarele, în cel de jos erau doar niște manuale, în celelalte niște documente neinteresante.
O poza de pe birou îmi atrage atenția. În ea erau Noah cu mama lui și o tânără drăguță, care după părerea mea e sora lui. În poza se mai afla și un cățel adorabil de un cafeniu intens. Iau poza și îmi trec degetele peste ea.
-Ai găsit ceva?mă întreba Maddy.
- Nu încă, sa mai încercăm, spun eu.
Caut printre dosarele dosarele de pe birou, dar nu găsesc nici acolo nimic. Rămân impietrita, la fel și Maddy când auzim pași pe hol.
Ușa se deschide și Noah ne surprinde în flagrant. Eu rămân cu o expresie șocată și înghit în sec, la fel și Maddy.
-Voi ce căutați aici?ne întreba Noah incruntandu-se.
-Ahh...pai...Noi am venit sa vedem ce mai faci, mă grăbesc eu sa spun înainte ca Maddy sa spună vreo prostie.
-Aha, deci careva sa zică va fost dor de mine, spuse Noah având un rânjet tâmp pe fata lui frumoasă. Lăsați prostiile și spuneți mai repede de ce îmi căutați prin lucruri.Voi știți ca puteți fi exmatriculate pentru ăsta?
Înghit în sec și încerc sa găsesc o explicație buna.
-Vreau acele poze cu mine, spuse Maddy.
Ea e proasta sau se face? Sa dat de gol singura, și pe mine la fel.Cred ca vom primi o detenție foarte frumoasa dacă nu vom fi exmatriculate. Noah ne privea calm și intr-un fel amuzat de situație.
-De ce sa ți le dau? Doar ai citit și tu regulamentul, trebuie sa le duc la director.
Maddy mă privi speriată.
-Și tu ai intrat în probleme, domnișoară, spuse Noah privind spre mine.
-Eu?De ce ?Nu am făcut nimic, mă plâng eu.
Noah izbucni intr-un hohot de ras. Nu știam cum sa interpretez asta.
-Nu ai făcut nimic? Ai intrat prin efracție în biroul meu și ti-ai acoperit prietena.
-Hmmm...daca stau mai bine sa mă gândesc, ușa era deschisa, noi nu am fortat-o cu nimic, spun eu.
-Mai și comentezi pe deasupra. Maddy tu poți pleca, mai am ceva de discutat cu colega ta.
-Cum rămâne cu pozele?întrebă Maddy.
-Mă mai gândesc.
Maddy pleca închizând ușa după ea.Noah ocoli biroul și se puse pe scaunul din piele de după el,facandu-mi semn sa mă așez pe scaunul din fata lui.
-De ce ați intrat aici fără sa știe nimeni? Dacă intra altcineva și nu eu ?întrebă el.
Ei la asta nu m-am gândit .Defapt nu am gândit deloc, dacă gândeam măcar puțin acum nu mai eram aici. Mi-am adunat curajul sa-l privesc în față. Avea cei mai albaștri pe care i-am văzut vreodată. Un albastru regal incredibil de frumos.
-Nu știu ce s-ar fi întâmplat daca nu erai tu ăla care a intrat pe ușa, spun eu.
Ocoleste biroul ajungând în fata mea. Mă privește atent timp de câteva de secunde înainte sa adauge:
-Ai o pereche de ochi superbă, spuse acesta.
-Mulțumesc, răspund sec.
Privirea lui se oprește asupra buzelor mele studiindu-le atent.Mai aveam puțin și cedam nervos asa ca am pus o întrebare în gluma.
-Ai de gând sa încerci sa săruți o eleva?întreb eu si de îndată îmi pare rău că am deschis gura.
-Poate, de ce nu?răspunde el.Chiar nu mă așteptam să îmi răspundă.
Înainte de a apuca sa îmi cer scuze, si-a întins capul spre mine prinzându-mi bărbia. Buzele ni s-au întâlnit iar buzele lui erau moi și calde. Ma prins cu un braț de talie și mă tras mai aproape .Simțeam o senzație ciudata în stomac și picioarele începură sa mi se înmoaie. Mai fusesem sărutată și înainte, dar niciodată nu am mai simțit așa ceva. Ne-am despărțit cu un oftat .
-Îmi cer scuze, m-am lăsat dus de val, spuse el.
-Nu-i nici o problema, spun eu și părăsesc cât de repede pot biroul. Îl aud strigandu-mă dar nu mă opresc pana în camera mea unde încui ușa după mine și mă trântesc pe pat. Oare ce a fost în capul meu? Nu îmi pot scoate acel sărut din minte.
E numai vina lui Maddy, dacă ea nu se întâlnea cu Louis acum nu mai eram aici.
Dau vina pe Maddy pentru tot cea ce s-a întâmplat azi.