The Demon Queen (Kuroshitsuji FanFiction)

Capitolul IX - Adevărul

   Mereu am avut o presimțire care spunea  că ceva rău se va întâmpla dacă ne vom muta, și chiar dacă trecuseră deja 3 ani de când părăsisem Anglia eu încă trăiam cu acea frică în suflet. Am avut dreptate să mă tem, căci într-o seară, părinții mei au plecat la un bal, dar nu s-au mai întors acasă. Abia a doua zi dimineață am aflat că trăsura în care mergeau a fost lovită de ceva, iar ei au murit pe loc.

   Din acea zi viața mea s-a dus de râpă. Mă închideam în bibliotecă ore, sau chiar zile în sir citind cărțile vechi ale tatei sperând că voi găsi ceva care să mă poată ajuta. Așa se face că într-o zi, în timp ce răsfoiam un carnet vechi cumpărat de tata de cine știe de pe unde am găsit răspunsul pe care îl cautam.

   Era o foaie veche, atât de veche încât putea să se facă praf în orice moment. Pe ea era desenat un simbol, și niște instrucțiuni. M-am gândit ca aceea ar putea fi ultima mea șansă, așa că m-am apucat să fac întocmai cum scria pe foaie.

-În plină noapte, când toată lumea doarme, desenează cu sare pe o suprafață plană Inelul lui Solomon.

-Așează cate o lumânare albă la fiecare colț al stelei, apoi așează-te în centrul acesteia și recită cu voce tare.

-Abdia - I conjure thee in secret, O Spirit!

- Ballaton - Come forth from thy abode and speak clearly in my speech.

-Bellony - Put forth thy might and discover unto me the knowledge and power in thy keep.

-Halliy - Answer in the inward silence all of my questions without fail.

- Halliza - Assume and show forth unto me thy form of divine perfection.

- Soluzen - Open unto me thy secret door and fulfill me of my purpose!

   Apoi am așteptat să se întâmple ceva și,..... Nimic. La început am crezut că e doar o vrajă ieftină așa că am vrut să mă ridic și să strâng totul înainte să vadă cineva, dar n-am apucat să fac nici jumătate de pas, căci simbolul s-a aprins brusc, și o siluetă neagră stătea în fața mea.

-Micuța ființă umană. Sper că m-ai chemat cu un motiv, căci dacă nu, îți va părea foarte rău.

   Vocea lui, atât de dulce și suavă, pentru o creatură atât de înfricoșătoare. Am înghițit în sec, așteptându-i următoarea reacție.

-Oh, mică ființă, nu îți este frică de mine? Nu știi cine sunt?

  Am dat din cap în semn că nu.

-Eu,....eu sunt Lucifer, regele demonilor, iar tu micuța ființă, ai reușit să mă chemi la tine. Spune-mi deci, care e dorința ta.

   Prima oară i-am cerut să îmi aducă părinții înapoi, dar a spus că așa ceva este imposibil chiar și pentru cineva ca el. Atunci, i-am cerut să mă ajute să readuc gloria familiei mele, căci de la moartea părinților mei, nimeni nu s-a mai ocupat de afacerea familiei, iar numele 'Harukka'  își pierdea încet încet din autoritate.

   A acceptat și astfel contractul nostru a fost format.

   Dar nu a durat foarte mult.

   Cât timp a stat cu mine viața mea își relua ușor cursul ei normal, și timp de 2 ani totul mergea perfect, până când, într-o zi, în timp ce eu citeam niște acte, demonul meu vine la mine pentru a mă anunța faptul că dorința mea a fost îndeplinită. Știam foarte bine ce va urma: el avea să îmi ia sufletul, iar eu voi pieri. Dar nu a fost așa cum credeam eu.

-Stăpâna mea. Dorința dumneavoastră a fost împlinită și a venit momentul în care contractul nostru va lua sfârșit. Știu că acum ar trebui să vă iau sufletul ca răsplată pentru acești doi ani în care v-am servit, dar am hotărât altceva pentru dumneavoastră. Am decis că nu mai pot conduce Iadul și că doresc să mă retrag. De aceea vă las dumneavoastră toată puterea mea. Vă rog, aveți grijă.

   Și înainte ca eu să pot spune ceva, își puse mâna cu simbolul Faustian pe fruntea mea transferându-mi mie tot ce avea el.

   Astfel, am devenit demon și astfel, m-am trezit peste noapte că am la picioare întregul Iad.

   Mi-a luat ceva timp să mă obișnuiesc cu toate acestea, și încă mai am multe de învățat. Deocamdată sper doar că voi putea să îmi fac datoria așa cum trebuie și că îi voi putea proteja pe cei din viața mea.