The Demon Queen (Kuroshitsuji FanFiction)

Capitolul XVII - Ceremonia

[Ciel's P.O.V.]

Admiram în continuare imensa sală în care mă aflam, când aud ușile deschizându-se.

-Ai terminat deja?, întreb eu.

-Majestatea Sa este încă ocupată cu pregătirile., se auzi vocea lui Sebastian. Stăpâne, cum vă simțiți având în vedere noua dumneavoastră natură?

-Destul de bine,...cred. Probabil că încep să mă obișnuiesc.

Sebastian zâmbi la auzul cuvintelor mele, apoi urmă un moment de tăcere în care eu am continuat să îmi zgâiesc ochii pe pereți.

-Știi, Sebastian, rup eu tăcerea într-un final. Contractul nostru a fost rupt. Nu mai este nevoie să mă numești stăpânul tău.

-Tinere stăpân, indiferent dacă contractul mai este valid sau nu, vreau să știi că pentru mine veți fi mereu tânărul meu stăpân.

Spunând aceste cuvinte, Sebastian îngenunche în fața mea, și îmi sărută mâna cu inelul, așa cum obișnuia să facă atunci când primea vreun ordin de la mine.

-Ce se întâmplă aici?, se auzi vocea lui Kathleen din partea opusă a camerei. Raum*, știi că ai nevoie de permisiunea mea dacă vrei să ceri mâna '' proprietății'' mele?

-CE?!, strig eu surprins. N-nu...nu era vorba despre asta...!!!

-Stai liniștit Ciel, glumeam doar. Acum vino cu mine, pregătirile sunt gata.

Kathleen mă apucă de mână și mă conduse spre ușă, dar când să ieșim s-a oprit brusc.

-Inelele, dă-mi-le!, spuse ea pe un ton autoritar.

-Ce? Dar de ce? Nu vreau!

-În timpul ceremonii nu trebuie să poți absolut nimic înafară de roba pe care ți-am dat-o. Așa e regula. Dă-mi-le, și promit să nu le pierd.

M-am despărțit cu greu de acele inele, deoarece erau aproape cel mai prețios lucru pentru mine, și îmi era teamă că le voi pierde.

Kathleen mă conduse până în fața a două uși duble care aveau desenate pe ele simbolul ei.

-În regulă, începu ea. Ceea ce urmează probabil nu îmi va plăcea, dar din păcate trebuie să o facem.

Luase de undeva un fel de zgardă mai mare pe care mi-o strânse în jurul gâtului, apoi îmi legă mâinile la spate cu niște cătușe.

-O să se termine repede, promit., spuse ea, apoi luă capătul zgărzii și deschide cele două uși duble.

În sala în care urma să intrăm era evident gălăgie, dar toată lumea se liniști când o văzură pe Kathleen intrând. Locul în care ne aflam semăna puțin cu o sală de teatru, dar mult mai întunecată și mai morbidă. Eu și Kathleen ne aflăm peste scenă, de unde eu aveam posibilitatea să văd aproape fiecare colț al camerei.

-Am convocat astăzi mai marii Infernului, și Consiliul celor 13 pentru a oficializa legătura dintre mine și '' prolrietatea''. Are cineva ceva de comentat?

În sală era ocupat liniște mormântală. Nimeni nu îndrăznea să răspundă la întrebare, sau poate că nu vroiau asta.

La un moment dat, unul dintre demoni luă cuvântul.

-Majestate, sunteți sigură că este demn de o asemenea onoare?

-Îmi pui cumva la îndoială deciziile?, Hm?

După acea mică intervenție, liniștea își reluă locul.

Era timpul ca ritualul să înceapă.

-Șezi, mi-a spus Kathleen , lucru la care m-am conformat imediat.

A luat apoi un cuțit, cu care și-a crestat încheietura, și mi-a dat să beau din sângele ei.

Trebuie să recunosc, sângele ei avea un gust minunat. Pe măsură ce beam, îmi doream să fie mai mult. Aș fi putut sta așa o veșnicie, dar din păcate am leșinat....

___________________________________________________________________
*Am mai menționat asta într-unul dintre capitolele anterioare, dar voi menționa și acum. Raum este numele de demon al lui Sebastian. Am citit despre acest Demon, Raum, în Demonologie, unde scria că este un conte al iadului , conducător a 30 de legiuni demonice, a cărui formă reală este aceea a unei ciori.