Demons: Inside Me

8

Mă smuceam în toate părțile ținâdu-mi mâinile pe urechi. Auzeam nenorocitele alea de voci din ce în ce mai clar, se înmulțeau...se înmulțeau și fiecare mă îndemna la lucruri diferite.

Era insuportabil.

Era ca și cum ai fi la un derby pe stadion și ai auzi gândurile tuturor de acolo.

Tot smucindu-mă, nu știu cum sau de ce...dar firele de pe mine au luat foc. Le-am simțit încingându-se până ce au luat foc de-a binelea.

Am apucat să țip doar...iar apoi focul s-a oprit singur.

Cât timp eram sub efectul anestezicului am avut același coșmar la nesfârșit. Cuplul mort, femeia mascată, fetița și bărbatul căruia nu-i visez niciodată fața. De data asta ceva se schimbase - bărbatul mi-a spus numele. A fost pentru prima dată când a vorbit în visul meu.
Mă întreb dacă are totul vreo legătură.

-Sophie! Sophie,ce e cu tine? Tremuri...

-Lasă-mă! strig eu la Matt pe un ton speriat, dându-i la o parte mâna.

Până să mai zică ceva eu deja o luasem la fugă pe acele coridoare.

Nu știam încotro mă îndrept, picioarele parcă-mi alergau singure...dar în final m-am oprit în fața unei uși gigantice pe care am împins-o.

În interior am avut surpriza de a da peste o grădină superbă și imensă. Erau tot felul de plante pe care nu le-am văzut niciodată, colorate în toate felurile posibile și cu petale de orice formă.

Eram fascinată.

M-am dus la fiecare floare în parte și am mirosit-o sau am atins-o. Dar m-am oprit în fața uneia care mi-a atras atenția, nu era nimic special la ea...doar că arăta ca plantele carnivore din cartea de botanică pe care o foloseam la ore. Nu văzusem niciodată una...așa că o analizam din toate unghiurile până ce a început să miște.

-Wow...!

-La ce te holbezi puștoaico? Părinții tăi nu ți-au spus că nu e politicos să faci asta?

Am făcut ochii mari și am scăpat un strigăt puternic, făcând pași în spate în același timp, doar că la scurt timp m-am împiedicat de o rădăcină și am căzut.

-Oh, ai speriat-o! Nu poți fi mai blând, Lenn? Hai scumpete, ridică-te de pe jos altfel o să răcești.
-Da, ce să zic... Tu ești Mell - planta medic, anticipezi răcelile...

-P...p...p-p-p...plante vorbitoare !?!?

Da. Plante vorbitoare.

Aparent, singurele care o făceau.

Șocul nu înceta să mă părăsească în timp ce mă holbam la două plante care se certau una pe alta.
Ba mai aveau și nume.

Mell...planta-fată-drăguță și Lenn...planta-băiat-răutăcioasă.

Mell îi critica lui Lenn modul de abordare, explicându-i că nu așa tratezi o domnișoară, dar era inutil...el ironiza tot ce spunea ea.

Jur, ochilor mei încă nu le venea să creadă că plantele alea vorbeau! Era înspăimântător...dar și tare în același timp, mai ales că (am uitat să menționez) asistam la o ceartă dintre o panseluță simpatică, albăstrie...și...o plantă carnivoră ciudată și țâfnoasă.

-Las-o baltă, mereu sperii copiii! spune Mell într-un final. Drăguță, care e numele tău? mă întreabă.

-S...Sophie...

-Dumnezeule, ești fiica lui Nick și Emily?
Din nou numele astea.

-Um...ăăă...n-nu știu...