Capitolul 3

2.9K 229 1
                                    

        Ai zice ca, daca un om varsa tot ce a mancat, probabil ca exista un motiv intemeiat. Ori nu s-a simtit bine in momentul respectiv, a luat o pastila si apoi s-a insanatosit, ori mancarea consumata nu a fost buna. Dar atunci cand acelasi lucru ti se intampla si a doua zi cand incerci sa mananci ceva, atunci sigur este ceva ciudat la mijloc. Asta mi s-a intamplat mie, la scoala in timpul pranzului cand am bagat in gura al sase-lea cartof prajit in gura. In urmatoarea clipa eram in drum spre baie, alergand pe coridor. 

        Si mai ciudat a fost faptul ca atunci cand am iesit din baie, Harry era sprijinit de perete si parca astepta ca eu sa ies din baie. Am crezut ca asteapta pe cineva asa ca am trecut pe langa el. Vocea s-a insa m-a oprit:

        -Esti in regula, Jessica?

        E a doua oara cand se intreseaza de mine. El nu a mai facut asta pana acum. Bun, prima data a fost, o intamplare sa zicem, dar a doua oara... Acum sunt din ce in ce mai sigura ca e aici din cauza lui Zayn, sigur el l-a pus sa fie cu ochii pe mine.

        -Harry, spune-i lui Zayn ca nu e obligat sa aiba grija de mine, sunt bine, nu am nevoie de grija lui!am spus mintind din nou cu nerusinare.

        Cretul parea surprins si incurcat. A clipit de doua ori pentru a asimila tot ce auzise si apoi s-a incrunta vizibil iritat.

        -Cine a zis ceva de Zayn? Eu sunt aici din proprie initiativa, pentru ca mi se pare ca nu esti deloc in regula! Nu are nicio legatura cu Zayn, sa sti ca nu as face pe cainele de paza pentru el,niciodata! Ti-am spus ca vreau sa te ajut si asa voi face! 

        -De ce? am intrebat incepand sa merg inainte catre dulapul meu. Sub nicio forma nu ar trebui sa intarzii la ora de matematica. 

        -Pentru ca asa vreau eu! a venit si raspunsul sau in timp ce ma urmarea atent.

        Nu am crezut o iota, dar momentan o las balta. Nu mai vreau sa despic firul in patru. Acum trebuie sa ajung la ora.  Din cate stiu, la acesta ora nu am niciun coleg pe care sa-l cunosc foarte bine, deci nimeni cu care sa stau in baca. Perfect, oricum vreau sa fiu singura.

        Ora a decurs normal. M-am concentrat putin mai mult pe tot ce spunea profesorul si nu pe gandurile mele despre el. Inca patru ore si apoi sunt libera. Nodul din gat o sa dispara odata ce voi iesi din scoala si astfel nu voi mai fi obligata sa-l vad si implicit sa ma gandesc cum ar trebui sa reactionez cand il vad. Am decis ca azi voi trece pe la bunicii mei in vizita, deci cred ca am sa merg pe jos pana acolo, nu e foarte departe.

        Imi retrag cuvintele. Deja am obosit, dupa douazeci de pasi. Cred c-ar trebui sa ma apuc de sport. Totusi de obicei nu obosesc asa de repede, probabil sunt obosita, nu am prea putut sa dorm azi-noapte. Si nu din cauza cosmarurilor sau a viselor, pur si simplu nu am putut sa adorm decat spre dimineata.

        Am ajuns in sfarsit la casa bunicilor. E destul de primitoare. O cladire medie cu doua etaje si decorata cu bun gust. Bunica mereu a stiut cum sa decoreze, pana si pe mama a ajutat-o la decorarea casei noastre. E vopsita in nuante de crem si are un mic leagan in curtea din fata. 

        Sun la usa si astept ca cineva sa-mi raspunda. Dupa nici doua minute, bunicul apare in prag tinandu-si ochelarii pe nas si o carte in mana. Zambeste cald si sincer cand ma vede.

        -Jessica, draga, intra, intra, bine-ai venit! spune batranelul facandu-mi loc apoi o striga si pe bunica. Ana, vino aici, a venit Jessica pe la noi!

        Bunica apare din bucatarie purtand o rochie albastra si sortul ei obisnui de gatit. In casa predomina un miros dulce amestecat cu scortisoara. Asta ma duce cu gandul la un singur lucru : Bunica face prajituri. 

Addicted (Z.M)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum