O saptamana.O nenorocita de saptamana in care totul a decurs groaznic.O saptamana de cand am gasit trandafirul in pragul usii,o saptamana de cand am cantat cu Zac,o saptamana de cand am plans in fata cuiva dupa cinci ani.O saptamana in care Zac m-a evitat,o saptamana in care n-am putut sa dorm.Ganduri teribil de penibile imi strabat capul.Daca Amber avea sa interpreteze gresit dupa ce va "intamplator" de la Zac si voi sfarsi asemenea,sau mai rau decat fata aia.Daca Zac chiar crede ca-l plac?E imposibil,nu?Nu?
Ma ridic din pat,ochii mei fiind rosii de la nesomn.Ma indrept spre baie,fiind putin ametita.Ma spal pe fata cu apa rece in speranta ca ma va trezi.Sa plangi si sa nu dormi nu e o combinatie prea buna,avand in vedere ca nu trebuie sa ridic semne de intrebare asupra starii si suspiciunilor mele.
Ies din baie cu mainile inca umede.Ma duc spre dulapul ingust. Iau primele haine care imi ies in cale si le imbrac.Ochii mei sunt inca rosii iar bratele imi sunt complet amortite.Inima imi bate din ce in ce mai tare si simt cum capul o sa-mi plesneasca.Imi trec mana prin parul blond si apoi il prind intr-o coada,cateva suvite mai scurte ramanandu-mi pe langa fata.Mainile ies din starea de amorteala in care au stat timp de cateva zeci de minute si incep sa-mi tremure frenetic.Trebuie sa mananc ceva ori o sa cad din picioare inainte sa-i spui cuiva de ce.
-Esti bine?ma intreaba Lizzie cand intra in cabana.
-Da...Sunt ok.
Cat ai clipi,vine langa mine si ma imbratiseaza.O lacrima imi cade pe obraz,dar ea n-o observa.Lizzie nu e prea atenta la detalii,dar e atenta cand ai nevoie sa fie.
-Multumesc,ii spun.
-De ce?
-Pentru ca m-ai ales pe mine in locul lor,ca esti acum aici.
Imi zambeste.Ochii sai ciocolatii ma fac sa ma gandesc imediat la Zac,care are niste ochi la fel de maronii,la fel de profunzi.
-Orice pentru tine.
Nu sunt in stare sa-i zambesc.Buzele imi sunt ca si lipite intr-o simpla linie rozalie.Parca niciun muschi nu vrea sa-i arat fetei recunostiinta mea fata de ea,parca niciun muschi nu vrea sa mai coopereze cu creierul meu.
-Haide,trebuie sa mananci ceva.
Ma ia de mana si ma taraste afara,apoi spre sala de mese.Ma tot rog de ea sa ma lase,ii spun ca nu mi-e foame,ba chiar ii spun ca mi-e rau si ca nu pot sa mananc,dar raspunsul ei ma ia prin surprindere :
-Uite de-aia.Hai,trebuie sa mananci,sa bei un ceai si sa te pui pe picioare.Nu imi place sa te vad asa.
Intram in sala de mese si ne punem la masa noastra din capatul salii.Din obisnuinta,imediat ce ma asez pe bancut,incep sa-l caut pe Zac in sala.Ceva e ciudat.Nu e aici.Poate intarzie.
Nu stiu de ce,dar de fiecare data cand fac ceva tot la el imi zboara gandul.Cand mananc ma gandesc daca si el mananca,cand privesc pe cineva cu ochii caprui gandul ma trimite imediat la Zac,la ochii lui de culoarea ciocolatei fierbinti.Parca sunt in transa.E...ceva ciudat.Dar,gandindu-ma la toate astea,imi dau seama ca ar trebui sa alung cat mai repede toate astea.Toate momentele cand gandul imi zboara la el.
-Mananca,Victoria.Nu vreau sa-ti bag cu forta in gura.Nu cred ca mai ai trei ani.
Imi aseaza in fata o cana de ceai galbui,limpede.Mirosul dulceag si imbietor imi aduce imediat aminte de momentele cand eram racita si mama imi dadea ceai de tei.Langa cana imi pune o farfurioara cu cateva felii de paine,cateva fiind manjite cu unt si marmelada.
O privesc fix in ochi.
-Te rog,spune ea.
Las privirea sa-mi zboare din nou spre cana de ceai.Imi indrept mana tremuranda spre ea si ii apuc toarta.Imediat ce lichidul fierbinte si dulce imi ajunge in gura,mainile incep sa imi tremure si mai tare si simt ca din cauza mierii care persista in compozitia bauturii n-o sa-l pot inghiti.Las cana imediat jos si iau o gura mare de aer.Simt ca stomacul mi se intoarce pe dos,dar nu-mi vine sa vars.Pur si simplu simt ca stomacul meu nu poate accepta mancare sau orice lichid.
-Esti bine?ma intreaba Lizzie imediat ce imi observa expresia.
-Nu...pot sa mananc,ii spun cu glas stins.
Ma ridic de la masa.Ies in fuga si sprintez pana la cabana.Intru in cabana si ma pun pe pat.O durere cumplita,junghiuri si sentimentul ca o mie de ace imi strapung stomacul ma cuprind si ma fac sa imi apuc stomacul si sa strang in brate zona aceea.Imi strang ochii si lacrimile incep sa-mi cada pe obraji,lasand dare cu urme de rimel in locurile in care au trecut.
Simt cum sunt ridicata in capul oaselor si o mana imi mangaie obrazul stang.
-Of...ce-mi faci tu mie!spune el.
Deschid ochii si il fixez.
-Ce cauti tu aici?Tocmai tu?il intreb.
Imi sterge o lacrima de pe obraz si imi saruta fruntea.Ochii sai ma privesc compatimitor,cu o urma de compasiune.Ceva neobisnuit,cum ziceam si in sala de mese.
-De ce nu vrei sa mananci?ma intreaba.
-Nu pot!ma rastesc la el.
Un alt junghi ma strapunge si ma strang mai mult,ca si cum as incerca sa ma apar de lovituri.
-Tu ti-ai impus asta.Uite,ti-am adus niste ceai si niste paine prajita.Nu plec pana nu te vad ca mananci.
Ma uit la el,cu sprancenele orientate in spre sol.
-O sa fac asta doar ca sa scap de tine.
Cu greu mananc o felie de paine si jumatate de cana de ceai.
-Vezi.N-a fost asa greu.
Ma ia din nou in brate si-mi saruta fruntea.
-De ce?
-"De ce" ce?ma intreaba el.
-De ce ai venit?
-Crezi ca daca nu pare mie nu-mi pasa?Pai,nu stiu cine si cum te-a amagit,dar imi pasa.
Imi mangaie obrazul si apoi il saruta.
-Nu sunt un nenorocit,sa stii.
-Stiu ca nu esti.Dar...
Nu mai continui.Alte dureri ma cuprind si ma pun pe pat,cu fata spre el.
-Hai,poti sa te culci.Sunt langa tine.Cand o sa fie cazul,te trezesc pentru pranz.
Ii zambesc,apoi ii cuprind mana intr-a mea.
Ochii mi se inchid,dar nu inainte sa-i spun :
-Multumesc.
Apoi,ochii mei se inchid si raman invaluita in ceata neguroasa a viselor.
CITEȘTI
Tabăra
Teen Fiction"Fiecare sentiment, de la durere la fericire, de la agonie la extaz, îmi aduce aminte de el. Numai Dumnezeu știe cât de mult îl iubesc și cât de mult vreau să îl simt." Victoria (Shailene Woodley) ajunge într-o tabără de vară obligată de mama ei, cu...
