Probabil mă consideri o ciudată,
Poate mă vezi doar în umbre.
Dar eu încă sunt acasă,
Încă sunt în această lume.
Mă uit la o picătură de sânge,
Căzând din arătător.
Mă întreb de ce tot fuge,
Că până la urmă am să mor.
Căci asta păţim cu toții,
Suntem doar materie primă.
Ce alții văd ca o tristețe
Sau ca pe-un început,
Eu îl văd sfârșit de viață,
Doar un capăt de drum.
