Sunt un melc fără cochilie,
Ca o inimă fără corp.
Sunt un zâmbet fără fericire
Și simt că n-am niciun rost.
Sunt un copil pierdut prin vise,
Prea mari pentru a le îndeplini.
Mă tem de oameni,
De sentimente.
Sunt o specie din trecut.
Am riscat destul de mult
Și-am pierdut ce trebuia.
De păstrat am mai lăsat
Doar ce mai doream.