Capitolul 1

259K 5.1K 774
                                    

Razele puternice ale soarelui s-au strecurat usor in incaperea obscura, incarcata cu amintirile placute si usor vagi ale noptii trecute, lumina destul de puternica din incapere facandu-ma sa imi deschid cu greu ochii inca adormiti.

Parfumul imbietor, extrem de masculin, cu usoare tente exotice imi trezea incet simturile, iar mana puternica ce zacea lenes pe fundul meu ma ducea si mai mult cu gandul la evenimentele ce s-au derulat nu cu mult timp in urma. Mi-am indreptat timid privirea spre barbatul atragator din fata mea si nu am putut sa nu remarc ca arata chiar mai superb pe lumina zilei, daca asta era posibil. Parul negru era si mai ciufulit decat de obicei, dandu-i acelasi aer misterios care m-a atras atat de mult seara trecuta, iar trasaturile armonioase, perfect masculine, erau completate cu succes de buzele carnoase si moi ce mi-au alintat fiecare centimetru al pielii noaptea precedenta. Mi-am coborat si mai mult privirea si nu am putut decat sa zambesc cand i-am vazut corpul bine lucrat, in special acele patratele pe care le-am explorat lent si amanuntit.

Inca nu imi venea sa cred ca tocmai eu am facut asta. Adica, vorbim totusi de Jessica aici. Acea fata cuminte, inocenta care nu lasa niciun tip sa se apropie prea mult de vreun fir de par de-al ei. Nu, nu am fost niciodata genul acela de tocilara care citea zilnic si nu iesea vreodata din cuvantul parintilor, cu rezultate model in orice domeniu si cu dosarul mereu curat. Dimpotriva, am fost mereu pe principiul ca viata trebuie traita la maxim asa ca orice regula impusa trebuie obligatoriu sa fie incalcata, macar din orgoliu.

Anii de liceu s-au scurs rapid, haotic si nebunesc, intocmai ca personalitatea mea. Nu au lipsit niciodata betiile din weekend-uri sau vacante, mai ales cand reuseam sa evadez impreuna cu prietenele pana la mare, ori sa ramanem macar singure acasa daca bugetul nu ne permitea vreo escapada. Ore de somn nedormite, mancare nesanatoasa, tigari si vesnica noastra prietena, sticla de tequila, insotite uneori de plimbarile nocturne in care asteptam nerabdatoare razand ca ceva sa se intample, au reprezentat in mare parte viata noastra la liceu.

Dar oricat de nebuna eram eu impreuna cu fetele, la capitolul baieti niciodata nu am excelat. Si nu e din cauza aspectului, caci la acest capitol nu prea as putea sa ma plang. Poate eram eu prea pretentioasa, poate prea insensibila sau poate chiar amandoua. Cert e ca tipii draguti, cu un caracter exemplar gasesti extrem de rar iar atunci cand ii gasesti ii cataloghezi drept prieteni si atat. Sau cel putin, spre marele meu ghinion, asa se intampla in cazul meu. 

Pe de alta parte tipii sexy, ce au acel sarm specific care in general te da pe spate, sunt mai mereu niste aroganti nesimtiti care nu stiu decat sa si-o bage si sa si-o scoata, umbland mereu din floare in floare. Si ah, cat am urat mereu acest tip de persoane!

Asadar am fost mereu Jessy cea inabordabila si virgina, asta pana noaptea precedenta desigur. Ma simteam un pic vinovata si rusinata pe de o parte, dar pe de alta stiam ca nu o sa il mai vad vreodata pe brunetul din fata mea si asta ma consola. In orice caz, la cei nouasprece ani ai mei, fiind si in primul an de facultate trebuia sa am parte si de aceasta experienta odata si odata, nu?

Si atata vreme cat am fost complet constienta noaptea trecuta de ce fac si m-am simtit incredibil de bine de ce sa ma plang? Oricum, daca as fi asteptat ca asta sa se intample cand imi voi gasi iubirea vietii, printul pe cal alb, intr-un cadru feeric cu lumanerele parfumate in jur mai mult ca sigur as fi ramas fata batrana. Nu am iubit niciodata pe cineva, si la inima mea de piatra ma indoiesc ca se va intampla asta vreodata, mai ales ca nici nu mi-am dorit vreodata aceasta experienta. Sa depinzi de cineva mi se pare mult prea trist si anost, iar eu ma plictisesc al dracului de repede.

In plus mereu am adorat spontaneitatea, mereu am vrut sa traiesc clipa si atat, fara sa gandeasc prea mult si sa imi fac mii de scenarii in cap, asa cum obisnuiesc eu mai mereu. Si asta este exact ceea ce am facut noaptea trecuta.

Play or be playedUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum