Răpită de un vampir 2( Necesită editare)

11. Aparentele înșeală

...Acum doar taci...
L-am auzit oftând,  înainte sa se așeze și sa înceapă sa sforăie. Nu știu dacă mă purtam corect, dar așa era cel mai bine... cel puțin pentru mine. Dacă vrea o relație protector-printesa, atunci așa sa fie. L-am privit pentru ultima data, înainte sa cad într-un somn adânc fără vise...

---------------------------------------

Când m-am trezit, mă aflam în mers pe spatele lui Tristan.
-Unde suntem..?
-În drum spre lumea oamenilor. Mama ta m-a contactat seara trecuta sa îmi spună sa te duc la bunicii tai.
-Și tu..?
-Eu mă întorc acasă.
-Adică mă lași așa..? Singura? Dacă va veni după mine?
-Ea nu te poate atinge atâta timp cât nu are aprobarea ta.
Am oftat zgomotos.
-Haide... vei fi bine. Am și eu o viață Lily... O iubita ce îmi simte lipsa.
-Da... O iubita... știi ce, nici nu îmi mai pasa Tristan. Fa ce vrei...
-Lily...
-Niciun Lily... Dacă ti-ar fi pasat cu adevărat de mine nu m-ai lăsa pentru ea...
M-am zbătut ca sa mă dau jos de pe spatele sau, lovindu-l cu ambii pumni.
-Vrei sa stai locului?
-Pot merge și pe jos! Acum da-mi drumul!
Mi-a dar ascultare, lăsându-ma pe jos. Cum m-am văzut pe pământ, am luat-o la fuga intr-o direcție aleatorie. N-aveam de gând sa mă întorc la plictisitoarea mea viața de normala! Cea de acum îmi plăcea mult mai mult. Am continuat sa alerg, ignorând țipetele disperate ale lui Tristan.
-Lily! Te îndrepți în direcția vrăjitoarei!
-Prinde - mă dacă poți !
-Ăsta e un joc pentru tine!?
-Nu ziceai tu ca vrei sa te joci cu mine? am spus zâmbind inocent.
-Știi bine ca nu la asta mă refeream!
-Hmm... mie așa mi s-a părut.
Am continuat sa alerg râzând zgomotos, pana ce m-am lovit de un fel de zid, totuși invizibil. Se pare ca nu departe de el se afla o căsuța mica și drăguță.
-Lily! Pleacă de acolo!
-De ce!? Ca sa mă duci tu în lumea oamenilor?! Uite ca nu-ti permit!
-Lily... Dacă vi încoace promit ca nu te mai duc... doar hai...
Am căzut pe gânduri un moment, dar mi-am revenit imediat.
-Hmm... Nu te cred.
Atunci am bătut de trei ori în zidul invizibil, înainte ca bătrâna sa iasă din casa și sa mă lase înăuntru.
-Bun venit... stranepoata.
Îmi zâmbi ușor, apoi închise la loc scutul.

-------------------------------------------

Tristan pov

Nu... Cum am putut lăsa așa ceva sa se întâmple..? Micuța Lily nici nu știe ce planuri are baba pentru ea...
Am privit neputincios cum pleaca exact de sub ochii mei. Îmi trebuia un plan... nu o puteam lăsa sa-si piardă puterile și viața...
Tocmai atunci îmi suna telefonul. Se pare ca era un număr necunoscut...
-Alo?
-Sunteți iubitul domnișoarei Clarisse Bennett?
-Da, de ce?
-E în coma... Nu-i dam șanse prea mari de a se mai trezi.
Am făcut ochii mari, simțind inima cum începe sa îmi bata nebunește. Nu, nu, nu... nu acum... de ce îmi faci asta Clarisse..! Am privit telefonul, tremurând violent.
-Alo ? Domnule?
-D-da..?
-Va trimitem adresa printr-un mesaj. Părinții insista sa veniți. Deci, ce sa le zic?
-E-Eu ...

------------------------------------------

Lily pov

Casa străbunicii mele era micuța, dar incredibil de drăguță. M-am așezat pe un scăunel la masa, cercetând mai bine locul.
-E foarte frumos pe aici.
-Mersi, draga mea. Vrei un ceai?
-Hmm... mi-ar plăcea.
Bătrâna îmi zâmbi, înainte sa dispară în bucătărie. Poate nu era așa de rea la urma urmelor... Atenția mi-a fost atrasa de un tablou atârnat de perete. Se pare ca acolo se afla ea și alte doua persoane, dar îmi erau necunoscute.
-Se pare ca ai găsit tabloul meu preferat...
-Cine sunt ei?
-Străbunicul și mama ta bebeluș... A fost pictat când ea avea doar 3 luni... Acum stai jos.
Am zâmbit scurt, așezându-ma în unul dintre scaunele de lângă masa. Bătrâna îmi întinse o cana cu ceai cald, ce mirosea absolut delicios.
-Mmm... ce este?
-Sa spunem doar ca e rețeta mea secreta...
Am privit - o curios, sorbind din ceai ușor. Surprinzător, avea un gust oribil ce m-a făcut sa mă înec.
-Blah... ce naiba e asta..?
-Poate așa te aduc la tăcere...
Camera începu sa se învârta cu mine, silindu-ma sa mă așez, înainte ca totul sa se întunece... O ultima șoaptă îmi strabatu mintea: Ești la fel de naiva ca și mama ta... Atunci am știut cât de proasta fusesem... Aparentele înșeală întotdeauna ...